29:2 Noi avem doar o mică idee despre puterea care ne-ar putea aparţine, dacă am fi conectaţi la sursa veşnică a puterii depline. Continuăm mereu şi mereu să păcătuim şi credem că aşa trebuie să fie întotdeauna. Ne agăţăm de infirmităţile noastre de parcă ar fi ceva cu care să ne mândrim. Hristos ne spune că trebuie să ne săpăm faţa în cremene, dacă vrem să biruim. El a purtat păcatele noastre pe lume şi, prin puterea pe care El ne-a dat-o, putem rezista lumii, cărnii şi răului. Să nu vorbim de slăbiciunile şi neputinţele noastre, ci despre Hristos şi puterea Sa. Când vorbim despre tăria lui Satana, duşmanul îşi consolidează puterea asupra noastră. Când vorbim despre puterea celui Atotputernic, duşmanul este aruncat în spate. Cu cât ne apropiem de Dumnezeu, cu atât Se apropie şi El de noi...