21:1 Cap. 19 - Întărirea caracterului prin încercare
21:2 Hristos Şi-a petrecut primii treizeci de ani din viaţa într-un orăşel obscur, numit Nazaret. Locuitorii acestui oraş erau proverbiali pentru păcătoşenia lor, de aici întrebarea lui Natanael: "Poate ieşi ceva bun din Nazaret?" Evanghelia spune foarte puţin despre perioada timpurie a vieţii lui Hristos. Cu excepţia unei scurte relatări despre momentul în care Hristos îi însoţeşte pe părinţii Săi la Ierusalim, mai avem o singură afirmaţie scurtă cu privire la acea perioadă: "Şi Isus creştea în înţe-lepciune, în statură şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor".
21:3 Hristos ne este un exemplu în toate lucrurile. În providenţa Sa, Dumnezeu a decis ca să-Şi petreacă primii ani din viaţă în Nazaret, unde era în permanenţă expus ispitelor datorită caracterului oamenilor fiind necesar să vegheze, pentru a rămâne curat în mijlocul atâtor păcate şi fărădelegi. Nu Hristos a ales acest loc, ci Tatăl Său ceresc a hotărât locul în care caracterul Său putea fi încercat într-o mulţime de moduri. În primii ani ai vieţii, Hristos a fost supus unor încercări severe, unor greutăţi şi conflicte, pentru a putea să-Şi dezvolte acel caracter desăvârşit, care-L face un exemplu perfect pentru copii, tineri şi adulţi.
21:4 Copiii şi tinerii care merg pe calea păcatului se află adeseori în anturaje care nu sunt favorabile pentru viaţa unui creştin şi ei cedează cu promptitudine ispitelor,
21:5 invocând ca scuză faptul că anturajele sunt neprielnice, defavorabile. Hristos a ales retragerea şi, printr-o viaţă de muncă, păstrându-Şi mâinile ocupate, nu a invitat ispita, ci s-a ţinut departe de societatea celor a căror influenţă era corupătoare. Hristos Şi-a plasat paşii pe cărarea cea mai aspră, plină de obstacole, pe care copiii şi tinerii ar putea fi chemaţi să o străbată la un moment dat. El nu Şi-a însuşit o viaţă de belşug şi nepăsare. Părinţii Săi erau săraci şi depindeau de truda lor zilnică pentru a se întreţine, de aceea viaţa lui Hristos a fost plină de lipsuri, negare de sine şi privaţiuni. El a împărtăşit cu părinţii Săi viaţa lor de muncă, plină de zel, de hărnicie.
21:6 Puritate indiferent de circumstanţe
21:7 Nimeni nu va fi chemat să-şi perfecţioneze caracterul creştin în condiţii mai defavorabile ca Mântuitorul nostru. Faptul că Hristos a trăit treizeci de ani în Nazaret, locul din care mulţi credeau că este o minune să iasă ceva bun, este o mustrare pentru tinerii care consideră că formarea caracterelor lor religioase trebuie să depindă de împrejurări. Dacă anturajele tinerilor sunt neplăcute şi categoric nesănătoase, mulţi fac din acest lucru o scuză pentru a nu-şi perfecţiona un caracter creştin. Exemplul lui Hristos respinge ideea că urmaşii Săi sunt dependenţi de loc, şansă sau prosperitate pentru a trăi o viaţă fără prihană. Hristos i-ar putea învăţa că o viaţă de credincioşie onorabilă şi totuşi umilă poate exista în orice loc, în orice situaţie, acolo unde providenţa divină i-a chemat.
21:8 Viaţa lui Hristos a fost de natură să arate că
21:9 siguranţa, curăţenia şi fermitatea principiilor nu depind de o viaţă lipsită de greutăţi, sărăcie şi adversitate. Încercările şi privaţiunile de care se plâng atât de mulţi tineri au fost îndurate de Hristos fără murmur. O astfel de disciplină reprezintă chiar experienţa de care tinerii au nevoie. Ea va conferi statornicie şi fermitate caracterelor lor şi-i va face asemeni lui Hristos, puternici în spirit pentru a rezista ispitei. Ei nu vor putea fi biruiţi de înşelăciunile lui Satana dacă se rup de influenţa acelora care i-ar putea conduce pe cărări greşite şi care i-ar putea corupe din punct de vedere moral. Prin rugăciuni zilnice către Dumnezeu, ei vor căpăta de la El har şi înţelepciune pentru a suporta conflictele şi realităţile dure ale vieţii şi pentru a ieşi biruitori din acestea. Seninătatea şi loialitatea minţii pot fi menţinute doar prin atenţie şi rugăciune. Viaţa lui Hristos a fost un exemplu de energie perseverentă, nepermiţând ca aceasta să fie slăbită de reproşuri, ridiculizări, privaţiuni sau greutăţi.
21:10 În acest mod ar trebui să stea lucrurile şi cu tinerii. Dacă încercările ce vin asupra lor cresc, ei trebuie să ştie că Dumnezeu testează, probează loialitatea lor. Şi prin această poziţie în menţinerea integrităţii de caracter, chiar atunci când sunt descurajaţi, tăria, fermitatea şi puterea de a suporta vor creşte şi ei se vor întări în duh. - YI, martie 1872
21:11 __________
21:12 Mai degrabă moarte decât dezonorare
21:13 Alegeţi mai degrabă sărăcia, reproşurile, separarea de prieteni sau oricare altă suferinţă decât să vă mânjiţi sufletele cu păcat. Mai bine moartea decât dezonorarea sau călcarea Legii lui Dumnezeu! Acesta ar trebui să fie motoul fiecărui creştin. - 5T147