20:1 Cap. 18 - Sfat către o fiică răsfăţată
20:2 Ai un raport înfricoşător al anului trecut, care este deschis privirii Maiestăţii cerului şi miilor de îngeri puri, necăzuţi în păcat. Gândurile şi faptele tale, sentimentele tale disperate şi nesfinte pot fi ascunse de muritori, dar aminteşte-ţi că cele mai mărunte fapte ale vieţii tale sunt ca o carte deschisă înaintea lui Dumnezeu. Tu ai în cer un raport pătat. Toate păcatele pe care le-ai comis sunt înregistrate acolo.
20:3 Mustrarea lui Dumnezeu este asupra ta şi tu, cu toate acestea, pari lipsită de sentimente. Tu nu-ţi dai seama de condiţia ta pierdută şi ruinată. La un moment dat, ai avut remuşcări, dar mândria şi spiritul tău independent s-au ridicat asupra acestora şi au strivit vocea conştiinţei.
20:4 Nu eşti fericită şi totuşi crezi că, dacă ai putea avea propriul tău drum, fără restricţii, ai putea fi fericită. Sărmană copilă! Tu te afli pe o poziţie similară cu a Evei, în Eden. Ea şi-a imaginat că vor creşte posibilităţile cunoaşterii, dacă ar putea să mănânce fructul din pomul pe care Dumnezeu le interzisese până şi să-l atingă, pentru că altfel vor muri. Ea a mâncat şi a pierdut întreaga măreţie a Edenului.
20:5 Controlul imaginaţiei
20:6 Ar trebui să-ţi controlezi gândurile. Aceasta nu va fi o treabă uşoară. Nu vei putea realiza acest lucru fără un efort sever şi susţinut. Totuşi Dumnezeu cere aceasta de la tine: este o datorie ce revine fiecărei fiinţe umane. Eşti responsabil înaintea lui Dumnezeu
20:7 de gândurile tale. Dacă permiţi ca imaginaţia ta să lucreze inutil, dacă insişti asupra unor subiecte necurate, încetul cu încetul vei deveni tot atât de vinovată înaintea lui Dumnezeu ca şi cum le-ai fi comis în realitate. Tot ceea ce împiedică fapta este lipsa ocaziei.
20:8 Visurile şi zidirea de castele zi şi noapte sunt obiceiuri rele şi deosebit de periculoase. Odată împământenite, este aproape imposibil să te debarasezi de asemenea obiceiuri şi să-ţi dirijezi gândurile spre subiecte curate, sfinte şi elevate. Vei deveni un străjer credincios peste ochii, urechile şi peste toate simţurile tale, dacă-ţi vei controla mintea şi nu vei îngădui gânduri deşarte şi pervertite să-ţi mânjească sufletul. Puterea harului este singura care poate îndeplini această lucrare atât de dorită. Tu eşti slabă în această direcţie.
20:9 Supune-ţi pasiunile şi sentimentele
20:10 Ai devenit încăpăţânată, capricioasă şi obraznică. Harul lui Dumnezeu nu mai arlinici un loc în inima ta. Numai prin puterea lui Dumnezeu poţi deveni un vas al harului Său, un instrument al îndreptăţirii. Dumnezeu nu cere să-ţi controlezi numai gândurile, ci şi pasiunile şi sentimentele. Salvarea ta depinde de cine se află la conducerea acestor lucruri. Pasiunea şi sentimentele sunt agenţi puternici. Dacă sunt greşit aplicate, dacă sunt angajate în operaţiuni cu motivaţie greşită, dacă sunt greşit plasate, sunt suficient de puternice pentru a-ţi ruina inima, lăsându-te ca o epavă mizerabilă, fără Dumnezeu şi fără speranţă.
20:11 Imaginaţia trebuie controlată în mod pozitiv şi permanent, pentru ca pasiunile şi sentimentele să fie
20:12 supuse raţiunii, conştiinţei şi caracterului.
20:13 Eşti în pericol pentru că eşti pe punctul de a sacrifica interesele tale veşnice pe altarul pasiunii. Pasiunea obţine un control deplin asupra întregii tale fiinţe. Dar ce calitate are această pasiune josnică, având o natură distructivă? Cedând în faţa ei, vei umple de amărăciune viaţa părinţilor tăi, vei aduce tristeţe şi ruşine asupra surorilor tale, îţi vei sacrifica propriul caracter şi vei pierde dreptul la cer şi la viaţa veşnică. Eşti tu gata să faci acest lucru? De aceea, te rog să te opreşti acolo unde eşti. Nu mai avansa nici măcar un pas, lăsându-te dusă de încăpăţânare pe această cale lipsită de sens, pentru că, dacă vei continua, înaintea ta se află suferinţe, nenorociri şi moarte. Dacă nu îţi vei exercita autocontrolul cu privire la pasiunile şi sentimentele tale, cu siguranţă te vei compromite în ochii celor din jur şi vei atrage asupra caracterului tău dezonoare, ce va persista atâta timp cât vei trăi.
20:14 Eşti neascultătoare de părinţi, obraznică, nerecunoscătoare şi nesfântă. Aceste trăsături detestabile sunt roadele unui pom stricat, viciat. Eşti necuviincioasă . Iubeşti băieţii şi-ţi place să faci din ei subiect de conversaţie. "Din prisosul inimii vorbeşte gura." Obiceiurile au devenit suficient de puternice spre a te controla şi ai învăţat să înşeli în scopul de a merge mai departe în îndeplinirea scopurilor şi dorinţelor tale. - 2T 560-562