156:1 Cap. 154 - A se căsători şi a da în căsătorie
156:2 Dumnezeu l-a pus pe om în lume şi este un privilegiu pentru acesta să mănânce, să bea, să vândă, să fie luat în căsătorie şi să dea în căsătorie; dar aceste lucruri pot fi făcute în siguranţă doar în temere de Dumnezeu. Ar trebui ca noi să trăim în această lume raportându-ne la lumea veşnică. Cea mai mare greşeală a căsătoriilor din vremea lui Noe a fost că fiii lui Dumnezeu au luat pe fiicele oamenilor. Cei care Îl recunoşteau pe Dumnezeu şi se închinau Lui s-au unit cu cei cu inimi rele; şi, fără discernământ, s-au căsătorit cu cine au vrut. Există şi în zilele noastre mulţi care nu au o experienţă religioasă profundă şi care vor face exact aceleaşi lucruri ca în zilele lui Noe. Se vor căsători fără să analizeze atent pasul pe care îl fac şi fără să se roage. Mulţi fac legământul sacru al căsătoriei ca şi cum ar încheia o afacere, o tranzacţie; o dragoste adevărată nu este motivul pentru o căsătorie.
156:3 Pasiunea nesfântă
156:4 Gândul căsătoriei pare să aibă puterea unei vrăji asupra minţilor multor tineri. Doi tineri se cunosc; se îndrăgostesc nebuneşte şi toată atenţia se concentrează asupra acestei pasiuni. Raţiunea este orbită şi judecata clară este dată deoparte. Ei nu se vor supune nici unui sfat sau control, ci vor insista să fie lăsaţi să îşi urmeze propriul drum fără să se gândească la consecinţe.
156:5 Ca o epidemie sau ca o boală contagioasă,
156:6 pasiunea care îi stăpâneşte trebuie să îşi urmeze cursul şi pare să nu existe nimic în stare să o împiedice. Poate există oameni în jurul lor care îşi dau seama că din această unire nu va rezulta decât o viaţă plină de nefericire. Dar orice intervenţie este zadarnică. Poate, printr-o astfel de unire, utilitatea celui pe care Dumnezeu l-a binecuvântat în slujba Sa este distrusă; raţiunea şi sfaturile sunt nebăgate în seamă.
156:7 Orice lucru spus de bărbaţi şi femei cu experienţă se dovedeşte a fi ineficient; nimic nu are putere să schimbe decizia la care i-a condus dorinţa lor. Ei îşi pierd interesul pentru întâlnirile de rugăciune şi pentru orice are de a face cu religia. Sunt atât de îndrăgostiţi unul de celălalt, încât toate datoriile sunt neglijate ca şi cum ar fi nişte lucruri fără importanţă. Noapte de noapte, aceşti oameni stau şi discută - oare cu privire la lucruri solemne? O, nu. Mai degrabă despre frivolităţi şi lucruri fără importanţă.
156:8 Călcarea legilor sănătăţii şi ale modestiei
156:9 Îngerii lui Satana îşi îndreaptă atenţia asupra celor care îşi petrec o mare parte din noapte curtând pe cineva. Dacă ar avea ochii deschişi, ar vedea un înger care înregistrează tot ce fac şi ce spun. Legile sănătăţii şi modestiei sunt încălcate. Ar fi mult mai potrivit să fie lăsate unele dintre orele petrecute înainte de căsătorie pentru perioada de după căsătorie. Dar, în general, căsătoria pune punct devotamentului manifestat în perioada de curtare.
156:10 Aceste ore de la miezul nopţii, în această epocă de
156:11 depravare, duc cel mai adesea la ruină ambele părţi implicate. Satana exaltă, iar Dumnezeu este dezonorat când oamenii se dezonorează pe ei înşişi. Bunul nume al onoarei este sacrificat sub vraja pasiunii oarbe, iar căsătoria unor astfel de persoane nu poate fi sfinţită cu aprobarea lui Dumnezeu. Ei se căsătoresc pentru că au fost conduşi de pasiune şi, când noutatea s-a dus, vor începe să îşi dea seama de ceea ce au făcut. În şase luni după ce s-au făcut jurămintele, sentimentele lor unul faţă de altul suferă o schimbare. Fiecare a aflat în viaţa de căsnicie mai multe despre cel de alături. Fiecare descoperă defecte care, în timpul orbirii de dinainte, nu erau evidente. Promisiunile de la altar nu i-au legat. În consecinţă, aceste căsătorii făcute în grabă, chiar între copii ai lui Dumnezeu, duc la separări, divorţuri şi confuzie în biserică.
156:12 Dispreţuirea sfaturilor
156:13 Acest tip de căsătorie este preferat de Satana, care îşi duce la îndeplinire planurile în majoritatea cazurilor. Simt că nu pot ajuta cu nimic atunci când vin la mine persoane pentru a primi consiliere în această problemă. Poate că le vorbesc din partea lui Dumnezeu, dar, de cele mai multe ori, vor pune la îndoială fiecare cuvânt şi cred că au înţelepciunea să îşi îndeplinească scopurile, iar în cele din urmă chiar aşa fac.
156:14 Ei par să nu aibă putere să îşi învingă dorinţele şi înclinaţiile şi se căsătoresc la
156:15 întâmplare. Ei nu meditează la această problemă şi nu se roagă, pentru a se lăsa în mâna lui Dumnezeu, pentru a fi conduşi şi călăuziţi de Spiritul Său. Teama de Dumnezeu nu pare să fie înaintea ochilor lor. Ei cred că înţeleg problema pe deplin, fără înţelepciune de la Dumnezeu şi fără sfat de la oameni.
156:16 Când e prea târziu, ei descoperă că au făcut o greşeală şi au pierdut şi fericirea în această viaţă, şi salvarea sufletului. Ei nu admit că oricine ştia mai mult în legătură cu această problemă, mai puţin ei înşişi, şi dacă ar fi ascultat sfaturile, s-ar fi ferit de câţiva ani de nefericire, necazuri şi suferinţă. Dar sfatul este dat la o parte de cei care hotărăsc să îşi urmeze propria cale. Pasiunea îi face pe astfel de oameni să depăşească orice barieră pusă de raţiune.
156:17 Caracteristicile iubirii adevărate
156:18 Dragostea este o plantă de origine cerească. Nu este lipsită de raţiune, nu este oarbă. Este curată şi sfântă. Pasiunea inimii fireşti este altceva. În timp ce dragostea adevărată Îl include pe Dumnezeu în toate planurile şi va fi în perfectă armonie cu Spiritul lui Dumnezeu, pasiunea va fi închisă la sfaturi, grăbită, lipsită de raţiune, va dispreţui orice constrângere şi va face din obiectul alegerii sale un idol.
156:19 În orice faptă a celui care are dragostea adevărată se va vedea harul lui Dumnezeu. Modestia, simplitatea, sinceritatea, moralitatea şi credinţa vor caracteriza fiecare pas spre căsătorie. Cei care sunt conduşi de aceste lucruri nu vor fi
156:20 absorbiţi unul de celălalt şi nu îşi vor pierde interesul faţă de rugăciune şi biserică.
156:21 Căutarea călăuzirii divine
156:22 Dacă bărbaţii şi femeile au obiceiul să se roage de două ori pe zi înainte de a se gândi la căsătorie, ar trebui să se roage de patru ori pe zi când se hotărăsc pentru acest pas. Căsătoria este ceva ce vă va influenţa şi vă va afecta întreaga viaţă, atât aceasta, cât şi pe cea viitoare. Un creştin sincer nu va avansa în această direcţie fără aprobarea lui Dumnezeu. El nu va dori să aleagă pentru el însuşi, ci va simţi că Dumnezeu alege pentru el. Noi nu trebuie să ne facem plăcerile noastre, pentru că Hristos nu a făcut aşa. Nu trebuie să înţelegeţi că trebuie să vă căsătoriţi cu o persoană pe care nu o iubiţi. Ar fi păcat. Dar natura emoţională nu trebuie lăsată să distrugă. Dumnezeu cere întreaga inimă, dragostea supremă.
156:23 Majoritatea căsătoriilor din zilele noastre şi modul în care sunt făcute reprezintă un semn al zilelor din urmă. Bărbaţi şi femei sunt atât de insistenţi, atât de reticenţi la sfaturi, încât Dumnezeu este scos din discuţie. Religia este lăsată deoparte, ca şi cum nu ar avea nici un rol în această problemă solemnă şi importantă. În loc să fie sfinţiţi prin căsătorie şi înălţaţi în caracter, cei care cred în adevăr stau în faţa lui Dumnezeu ca nişte păcătoşi care nu au primit lumină în legătură cu aceste lucruri. - RH, 25 septembrie 1888