145:1 Cap. 143 - Adevăratul rafinament
145:2 Domnul Isus pretinde să recunoaştem drepturile fiecărui om. Trebuie luate în consideraţie drepturile sociale ale oamenilor şi drepturile lor de creştini. Toţi trebuie să fie trataţi cu rafinament şi delicateţe, ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu.
145:3 Creştinismul va produce oameni onorabili. Hristos a fost amabil chiar şi faţă de persecutorii Săi; şi urmaşii Săi vor manifesta acelaşi spirit. Priviţi-l pe Pavel când a fost adus înaintea cârmuitorilor. Cuvântarea sa ţinută înaintea lui Agripa este o ilustrare atât a adevăratei politeţi, cât şi a unei lecţii de elocvenţă. Evanghelia nu încurajează politeţea formală, care este o practică obişnuită în lume, ci amabilitatea care izvorăşte dintr-o bunătate neprefăcută a inimii.
145:4 Cea mai atentă cultivare a manierelor de convenienţă modernă nu este de ajuns pentru a ascunde orice toană, judecata aspră şi limbajul deplasat. Adevăratul rafinament nu va fi niciodată dat pe faţă atâta timp cât eul este considerat valoare supremă. Iubirea trebuie să locuiască în inimă. Un creştin care nu acceptă compromisuri îşi găseşte motivaţia faptelor în iubirea adâncă din inima sa, iubirea pentru Stăpânul său. Prin rădăcinile afecţiunii faţă de Hristos, se înalţă seva unui interes altruist faţă de semenii săi. Dragostea conferă posesorului ei har, decenţă şi un comportament atrăgător. Ea luminează înfăţişarea şi coboară vocea, rafinează şi înalţă întreaga fiinţă.
145:5 Nevoia de adevărata curtoazie
145:6 Este foarte mare nevoie ca aceia care cunosc voia lui Dumnezeu să înveţe să devină lucrători cu succes în cauza Lui. Ei trebuie să fie persoane cu maniere alese, înţelegătoare, nu având o înşelătoare strălucire exterioară, dar cochetând cu cele lumeşti, ci acea amabilitate şi acea curăţie care au savoarea cerului şi pe care le va avea fiecare creştin, dacă este părtaş al naturii divine. Lipsa adevăratei demnităţi şi a curăţiei creştine în rândurile păzitorilor Sabatului este împotriva noastră ca popor şi face ca adevărul pe care-l mărturisim să fie dezgustător. Lucrarea de educare a minţii şi manierelor poate fi continuată spre desăvârşire. Dacă cei care mărturisesc adevărul nu folosesc acum privilegiile şi ocaziile lor spre a creşte până la statura plinătăţii de bărbaţi şi femei în Hristos Isus, ei nu vor fi o cinste pentru cauza adevărului şi nici pentru Hristos. - T4 358, 359
145:7 Alegerea tovarăşilor
145:8 Tinerii care sunt în armonie cu Hristos îşi vor alege tovarăşi care să-i ajute să facă binele şi vor evita societatea acelora care nu-i ajută în stabilirea unor principii şi scopuri nobile. Pretutindeni se găsesc tineri a căror minte este îndreptată către modele inferioare. Când vin în contact cu această categorie, tinerii care sunt fără rezervă de partea lui Hristos vor sta hotărâţi pentru ceea ce raţiunea şi conştiinţa le spune că este drept. - CT 226