Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Solii către tineret

Solii către tineret, 140


140:1 Cap. 138 - Principii îndrumătoare

140:2 Inima Îi aparţine lui Isus. El a plătit un preţ infinit pentru suflet; El vine în faţa Tatălui ca Mijlocitor al nostru, nu pentru a pretinde ceva, ci ca un cuceritor care cere să I se dea ceea ce este al Său. El poate să mântuiască pe deplin, pentru că El trăieşte veşnic spre a mijloci pentru noi. O inimă tânără este o jertfă preţioasă, cel mai de valoare dar ce poate fi adus în faţa lui Dumnezeu. Tot ceea ce eşti şi toate capacităţile pe care le ai îţi sunt încredinţate de Dumnezeu şi trebuie să I le înapoiezi într-o jertfă sfântă. Nu-I poţi da lui Dumnezeu nimic din ceea ce nu ţi-a fost dăruit mai întâi de El. De aceea, când Îi este jertfită lui Dumnezeu o inimă, înseamnă să Îi dăruieşti un dar care vine de la El şi Îi aparţine.

140:3 Există multe lucruri care atentează la timpul, sentimentele şi puterea tinerilor. Satana pretinde că tinerii sunt proprietatea lui, şi există un mare număr de tineri care pun în slujba sa toate capacităţile şi talentele pe care le au. Lumea cere inimile noastre, dar inima aparţine Celui care a mântuit-o. Dacă o dăm lumii, ea va fi umplută cu durere, necaz şi dezamăgire; va deveni murdară şi coruptă. Ar fi cel mai grav jaf să dăm lumii inimile noastre, pentru că ele Îi aparţin lui Dumnezeu. Nu poţi să îţi încredinţezi inima căutării de plăceri.

140:4 Duşmanul credinţei a pregătit tot felul de plăceri pentru tineri în toate mediile de existenţă; şi

140:5 acestea nu se găsesc doar în oraşele aglomerate, ci în orice loc unde există fiinţe omeneşti. Satana doreşte cu ardoare să înroleze tineri în armata sa. Diavolul ştie cu ce fel de material are de a face şi şi-a concentrat înţelepciunea infernală în găsirea de obiceiuri şi plăceri pentru tineri, care îi vor îndepărta de Isus Hristos.

140:6 Fiul risipitor

140:7 Lecţia fiului risipitor este dată ca învăţătură pentru tineri. În viaţa sa de plăceri şi păcat, îşi risipeşte partea sa de avere pe o existenţă destrăbălată. Rămâne fără prieteni, într-o ţară străină, îmbrăcat în zdrenţe, flămând, tânjind chiar la hrana refuzată de porci. Ultima sa speranţă este să se întoarcă, pocăit şi umil, la casa tatălui său, unde este bine primit, iertat şi iubit de tatăl. Mulţi tineri fac la fel ca el, trăind o viaţă destrăbălată, în mocirla plăcerilor, uitând de fântâna cu apă vie, fântâna adevăratei plăceri, făcându-şi vase sparte, care nu pot ţine apa.

140:8 Invitaţia plină de har a lui Dumnezeu

140:9 Chemarea lui Dumnezeu se adresează fiecărui tânăr: "Fiule, dă-Mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele". Lui Dumnezeu Îi place să îi vadă pe tineri fericiţi, de aceea le cere să Îi dea Lui inimile lor, pentru ca toate capacităţile să fie păstrate într-o condiţie sănătoasă şi viguroasă. Ei au în grijă darul vieţii dat de Dumnezeu. El este Cel care face inima să bată; El dă putere fiecărei părţi a corpului. Bucuria

140:10 curată nu va şti că nici unul dintre darurile lui Dumnezeu. Atunci când căutăm plăceri care ne despart de Dumnezeu, păcătuim şi împotriva trupului nostru, şi împotriva lui Dumnezeu. Tinerii trebuie să nu uite că în lume sunt încercări care vor dovedi dacă au nişte caractere demne de a locui împreună cu îngerii.

140:11 Când tovarăşii voştri vă îndeamnă pe căi de viciu şi nesăbuinţă, şi tot ce este în jurul vostru vă ispiteşte să Îl uitaţi pe Dumnezeu, să distrugeţi capacităţile pe care Dumnezeu le-a pus în voi şi să distrugeţi tot ce este nobil în voi, împotriviţi-vă lor. Amintiţi-vă că Îi aparţineţi lui Dumnezeu, sunteţi cumpăraţi cu preţul suferinţei şi agoniei Fiului lui Dumnezeu...

140:12 Domnul Isus vă cheamă în slujba Lui. El vă iubeşte. Dacă vă îndoiţi de dragostea Sa, priviţi spre Calvar. Lumina care se revarsă de la Cruce vă arată dimensiunile acestei iubiri, care nu poate fi cuprinsă în cuvintele nici unei limbi. "Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte.". Trebuie să ne apropiem de poruncile lui Dumnezeu prin studiu amănunţit, iar apoi să arătăm că suntem fiii şi fiicele Sale, care ascultăm de El.

140:13 Înconjuraţi de mila lui Dumnezeu

140:14 Mila lui Dumnezeu vă este arătată în fiecare moment şi este bine să vă gândiţi cum şi de unde vin binecuvântările de fiecare zi. Lăsaţi binecuvântările preţioase ale lui Dumnezeu să trezească recunoştinţa în inimile voastre. Nu puteţi număra binecuvântările lui Dumnezeu, iubirea şi bunătatea care vă sunt arătate, pentru că sunt la fel de multe ca picăturile de ploaie. Nori de milă sunt deasupra voastră şi

140:15 gata să se reverse peste voi. Dacă veţi aprecia preţiosul dar al mântuirii, veţi fi sensibili în faţa schimbărilor zilnice în ceea ce priveşte ocrotirea şi dragostea lui Isus şi veţi fi conduşi pe căi de pace.

140:16 Priviţi la lucrurile minunate pe care le-a făcut Dumnezeu în natură şi lăsaţi inima să se umple de recunoştinţă faţă de Creator. În cartea naturii există un studiu minunat pentru minte. Nu fiţi nerecunoscători şi nepăsători. Deschideţi ochii înţelegerii; vedeţi armonia care domneşte în legile naturii şi daţi slavă Creatorului, Celui care domneşte peste cer şi pământ. Vedeţi-L cu ochii credinţei cum Se apleacă cu dragoste asupra voastră, spunând cu milă: "Fiule, dă-Mi inima ta". Predaţi-vă lui Dumnezeu şi, cu inima plină de mulţumire, puteţi spune: "Dar ştiu că Răscumpărătorul Meu este viu". Credinţa voastră în Isus vă va da putere şi vă va întări caracterul.

140:17 Toată fericirea, pacea, bucuria şi succesul în această viaţă depind de credinţa sinceră în Dumnezeu. Această credinţă va duce la ascultarea de poruncile lui Dumnezeu. Cunoaşterea lui Dumnezeu şi încrederea în El vă vor ajuta să vă ţineţi departe de orice lucru rău şi vă vor motiva pentru toate lucrurile bune.

140:18 Credeţi în Isus, pentru că El este Cel care ne iartă păcatele, Cel care doreşte să fim fericiţi în locaşurile pe care ni le-a pregătit. El doreşte să trăiţi în prezenţa Lui; să aveţi viaţă veşnică şi să primiţi o cunună de slavă. - The Youth's Instructor, 5 ianuarie 1887