138:1 Cap. 136 - Relaţii sociale pentru a salva
138:2 Exemplul lui Hristos, legându-se de interesele umanităţii, ar trebui să fie urmat de toţi cei care predică Cuvântul Său şi de toţi cei ce au primit Evanghelia harului Său. Nu trebuie să renunţăm la comunicarea socială. Nu trebuie să ne separăm de alţii. Pentru a putea ajunge la orice categorie de oameni, trebuie să-i întâlnim acolo unde sunt. Foarte rar ne vor căuta ei din proprie iniţiativă. Nu numai de la amvon sunt inimile oamenilor atinse de adevărul divin. Există un alt ogor de lucru; şi, oricât de umil ar fi, este totuşi plin de promisiuni. El se află în casele celor de jos şi în vilele mai marilor acestei lumi, la întâlniri ospitaliere şi la reuniuni pentru distracţii sociale inocente.
138:3 Ca urmaşi ai lui Hristos, n-ar trebui să ne contopim cu lumea numai dintr-o dragoste de plăcere, unindu-ne cu ei la nimicuri. Astfel de asocieri pot da rezultate numai în rău. N-ar trebui niciodată să sancţionăm păcatul prin cuvintele sau faptele noastre, prin tăcerea sau prezenţa noastră. Oriunde vom merge, trebuie să-L purtăm pe Isus cu noi şi să descoperim şi altora pe Salvatorul nostru de mare preţ. Dar cei care încearcă să-şi conserve religia, ascunzându-se în interiorul unor pereţi de piatră, pierd ocazii preţioase de a face bine. Prin relaţiile sociale, creştinătatea vine în contact cu lumea. Oricine a primit lumina divină trebuie să strălucească pentru a lumina şi cărarea celor care nu cunosc Lumina vieţii.
138:4 Noi toţi ar trebui să devenim martori pentru Isus. Puterea socială sfinţită de harul lui Hristos trebuie
138:5 să fie îmbogăţită, câştigând suflete pentru Mântuitorul. Fie ca lumea să vadă că nu suntem absorbiţi în mod egoist de interesele noastre personale, ci că dorim ca şi alţii să împărtăşească binecuvântările şi privilegiile noastre. Fie ca ei să vadă că religia noastră nu ne face nesimţitori sau dezinteresaţi. Fie ca toţi cei care pretind că L-au găsit pe Hristos să lucreze aşa cum a făcut-o El, în beneficiul oamenilor.
138:6 Niciodată n-ar trebui să dăm lumii impresia falsă că noi, creştinii, suntem nişte oameni posomorâţi, întunecaţi şi nefericiţi. Dacă ochii noştri sunt fixaţi pe Isus, ar trebui să vedem un Mântuitor plin de compasiune şi ar trebui să prindem lumina înfăţişării Lui. Oriunde domneşte Spiritul Lui, sălăşluieşte şi pacea. Şi va fi de asemenea şi bucurie, pentru că în Hristos se găseşte o încredere calmă şi sfântă.
138:7 Hristos este mulţumit de urmaşii Săi atunci când ei arată că, deşi sunt umani, fireşti, sunt părtaşi la natura divină. Nu sunt statui, ci bărbaţi şi femei plini de viaţă. Inimile lor reînviorate de stropii de rouă ai harului divin se deschid şi se îndreaptă către Fiul îndreptăţirii. Lumina care străluceşte asupra lor se reflectă şi asupra altora, prin strădaniile celor ce sunt luminaţi de dragostea lui Hristos. - DA 152, 153
138:8 __________
138:9 Asocierile influenţează destinul
138:10 Cuvântul lui Dumnezeu pune o povară asupra influenţei asocierilor, chiar şi asupra bărbaţilor şi femeilor. Cu cât mai mare este puterea sa în dezvoltarea minţii şi caracterului copiilor şi tinerilor! Compania la care ţin, principiile pe care le adoptă, obiceiurile pe care şi le formează vor decide în problema utilităţii lor aici şi viitorul destinului lor. - CT 220