110:1 Cap. 108 - Credincioşie în îndatoririle casnice
110:2 Cea mai înaltă datorie ce îi revine tineretului este cea din propriile cămine de a binecuvânta pe tata şi mama, pe fraţi şi surori prin afecţiune şi interes sincer. Aici, ei pot arăta tăgăduire de sine şi generozitate prin grija pe care o au şi ceea ce fac pentru alţii. Femeia nu va fi niciodată înjosită prin această lucrare. Este sarcina cea mai înălţată pe care o poate avea. Ce influenţă poate avea o soră asupra fraţilor! Dacă este corectă, ea poate influenţa dezvoltarea caracterului fraţilor săi. Rugăciunile, blândeţea şi afecţiunea ei pot face mult într-o familie.
110:3 Sora mea, aceste calităţi nobile nu pot fi niciodată transmise şi altor minţi dacă nu există mai întâi în propria ta minte. Acea satisfacţie a minţii, acea afecţiune, blândeţe şi acea fire senină care vor atinge fiecare inima vor reflecta asupra propriei tale persoane ceea ce inima ta oferă celorlalţi. Dacă Hristos nu domneşte în inimă, va exista nemulţumire şi diformitate morală. Egoismul va pretinde de la alţii ceea ce noi nu suntem dispuşi să dăm altora...
110:4 Nu numai lucrările şi bătăliile mari încearcă sufletul şi reclamă curaj. Viaţa de fiecare zi aduce încărcăturile, încercările şi descurajările sale. Lucrarea umilă este aceea care aduce adesea după sine răbdare şi tărie. Încrederea în sine şi hotărârea fermă vor fi necesare pentru înfruntarea şi biruirea tuturor dificultăţilor. Asigură-te că Domnul stă alături de tine în orice loc, pentru a te mângâia şi consola. Un spirit blând şi liniştit, iată lucrul de care ai mare nevoie, iar fără acesta nu poţi avea fericirea. Dumnezeu să te ajute, sora mea, să cauţi blândeţea şi neprihănirea. Duhul lui Dumnezeu, de El ai nevoie. Dacă eşti dispusă să accepţi fie mărirea, fie smerenia, Dumnezeu te va ajuta, te va întări şi te va binecuvanta. Dacă însă neglijezi micile îndatoriri, nu ţi se vor încredinţa niciodată altele mai mari. - T3 80, 81