Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Solii către tineret

Solii către tineret, 100


100:1 Cap. 98 - Lecţii de economie

100:2 Multe ar putea fi spuse tinerilor noştri privind privilegiul lor de a ajuta cauza lui Dumnezeu prin învăţarea lecţiilor de economie şi lepă-dare de sine. Mulţi cred că trebuie să-şi îngăduie diverse plăceri şi făcând aceasta se obişnuiesc să exploateze la maximum veniturile lor. Dumnezeu vrea ca noi să procedăm mai bine în această privinţă.

100:3 Păcătuim împotriva noastră înşine când suntem multumiţi, dacă avem suficientă mâncare, băutură şi îmbrăcăminte. Dumnezeu are pregătit pentru noi ceva mai mult decât aceasta. Când suntem dispuşi să lăsăm deoparte dorinţele noastre egoiste şi să predăm puterile inimii şi minţii lucrării pentru cauza lui Dumnezeu, agenţii cerului vor colabora cu noi, făcându-ne o binecuvântare pentru omenire.

100:4 Economisind pentru misiuni

100:5 Chiar dacă s-ar putea să fie sărac, tânărul care este harnic şi face economii poate pune puţin deoparte pentru cauza lui Dumnezeu. Când aveam doar 12 ani, învăţasem deja ce înseamnă să economiseşti. Împreună cu sora mea, am învăţat o meserie şi, deşi câştigam doar 25 de cenţi pe zi, din această sumă eram în stare să punem deoparte puţin şi pentru lucrare. Am economisit puţin câte puţin, până când am strâns suma de 30 de dolari. Atunci când solia apropiatei veniri a Domnului a ajuns la noi, însoţită de o chemare privitoare la oameni şi mijloace, noi am simţit că este un privilegiu să-i întindem tatălui cei 30 de dolari, rugându-l să-i investească în broşuri şi reviste, pentru a trimite solia celor ce se aflau în întuneric.

100:6 Este datoria tuturor celor implicaţi în lucrarea lui Dumnezeu să înveţe să se gospodărească în ceea ce priveşte timpul şi banii! Cei care-şi tolerează lenea dau la iveală faptul că acordă o mică importanţă adevărurilor mareţe care ne-au fost încredinţate. Ei trebuie să fie educaţi să fie harnici şi să înveţe să lucreze cu ochii aţintiţi numai către slava lui Dumnezeu.

100:7 Tăgăduirea de sine

100:8 Cei care nu au o judecată bună cu privire la folosirea timpului şi a banilor ar trebui să se sfătuiască cu aceia care au experienţă în acest domeniu. Cu banii pe care i-am câştigat din meseria noastră, sora mea şi cu mine ne-am făcut haine. Îi înmânam banii mamei noastre, spunân-du-i: "Cumpără tot ce trebuie, dar să rămână ceva şi pentru lucrarea misionară". Şi ea a făcut aşa, încurajând si stimulând astfel în noi un spirit misionar.

100:9 Dăruirea, care este fructul tăgăduirii de sine, este un ajutor minunat pentru cel care dăruieşte. Aceasta ne oferă o educaţie care ne face capabili să înţelegem pe deplin lucrarea lui Isus, care a umblat făcând binele, uşurând suferinţe şi procurând cele necesare pentru nevoiaşi. Mântuitorul nu a trăit pentru a Se mulţumi pe Sine. În viaţa Sa nu era nici o urmă de egoism. Chiar şi într-o lume pe care El Însuşi a creat-o, n-a pretins nici un loc ca fiind al Sau. "Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi" a spus El; dar Fiul omului n-are unde să-şi plece capul".

100:10 Folosirea talanţilor

100:11 Dacă ne vom folosi cât mai bine talentele, Spiritul lui Dumnezeu va continua să ne conducă la o şi mai mare eficienţă.

100:12 Omului care şi-a pus la schimb cu credincioşie talanţii, Domnul îi spune: "Bine, rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria Stăpânului tău". Şi cel care avea un singur talant trebuia să-l folosească cât mai bine. Aceasta se aştepta de la el. Dacă ar fi pus la schimb bunurile Stăpânului său, Domnul i-ar fi înmulţit talantul.

100:13 Dumnezeu a încredinţat fiecărui om o lucrare potrivit cu puterea lui. Dumnezeu cunoaşte măsura capacităţii noastre şi ştie exact ce să ne încredinţeze. Cu privire la cel care a fost găsit credincios, a fost dată porunca: "Încredinţaţi-i o responsabilitate mai mare". Dacă se dovedeşte credincios cu această nouă încredinţare, porunca este dată din nou: "Încredinţaţi-i şi mai multe responsabilităţi". Astfel, prin harul lui Hristos, el creşte până la măsura plinătăţii unui om în Isus Hristos.

100:14 Ai un singur talant? Pune-l la schimbător şi, printr-o investiţie înţeleaptă, se va dubla. Fă cu tărie tot ceea ce mâinile tale găsesc de făcut. Foloseşte-ţi talentul cu întelepciune, astfel încât să aduci la îndeplinire misiunea încredinţată. Merită să faci totul ca să auzi aceste cuvinte spuse la final: "Bine, rob bun!" Dar acest lucru li se va spune doar celor ce au lucrat într-adevăr bine.

100:15 Nu există timp de pierdut

100:16 Tineri şi tinere, nu aveţi timp de pierdut, căutaţi cu stăruinţă materiale solide pentru zidirea caracterelor voastre. Vă implorăm, de dragul lui Hristos, să fiţi credincioşi. Căutaţi să răscumpăraţi timpul. Consacra-ţi-vă în fiecare zi în serviciul lui Dumnezeu şi veţi descoperi că nu aveţi nevoie de multe

100:17 vacanţe, pe care să le petreceţi în lenevie, şi nici de bani pe care să-i cheltuiţi, ca o răsplată pentru voi. Cerul priveşte la cei care caută să se dezvolte, şi să fie modelaţi pentru a se asemăna cu Hristos, pentru ca astfel să fie îmbogăţiţi spiritual. Când omul se predă lui Hristos, Spiritul Sfânt va îndeplini o lucrare măreaţă pentru el.

100:18 Fiecare lucrător adevărat, care şi-a sacrificat eul pentru Dumnezeu, este gata să dăruiască şi să se dăruiască altora. Hristos spune: "Cel care îşi iubeşte viaţa o va pierde; dar cel ce o dispreţuieşte va câştiga viaţa veşnică". Prin eforturi stăruitoare şi atente de a ajuta acolo unde e nevoie, adevăratul creştin îşi manifestă dragostea pentru Dumnezeu şi pentru aproapele lui. S-ar putea ca el să-şi piardă viaţa în lucrare, dar, când Hristos va veni să-Şi adune şi să-Şi ia la Sine pietrele preţioase, el o va găsi iarăşi. - YI, 10 septembrie 1907

100:19 ___________

100:20 Răsplata sacrificiului

100:21 Mijloacele folosite pentru a-i binecuvânta pe alţii vor primi răsplătire. Bogăţiile corect valorificate vor face mult bine. Suflete vor fi câştigate pentru Hristos. Cel care urmează stilul de viaţă al lui Hristos şi împlineşte planul Său va vedea în curţile lui Dumnezeu pe cei pentru care a lucrat şi s-a sacrificat pe pământ. Cei răscumpăraţi îşi vor aminti cu recunoştinţă de cei care au fost instrumentele salvării lor. Cât de preţios va părea cerul pentru cei care au fost credincioşi în lucrarea de salvare a sufletelor! - COL 373