16:1 CERCETAREA DOCTRINELOR
16:2 Nu există nici o scuză pentru aceia care sprijină ideea că nu ar mai fi nici o fărâmă de adevăr care trebuie să fie descoperit, şi că toate învăţăturile noastre despre Scriptură sunt fără greşeală. Simplul fapt că poporul nostru a considerat pentru o mare perioadă de timp că anumite învăţături sunt corecte nu constituie o dovadă a infailibilităţii concepţiilor noastre. Timpul nu va transforma eroarea în adevăr, iar adevărul îşi poate permite luxul de a fi corect. Doctrinele adevărate nu vor avea nimic de pierdut în urma unei cercetări amănunţite.
16:3 Noi trăim în vremuri foarte primejdioase şi nu ne putem permite să acceptăm toate ideile ca fiind adevărate fără a le supune unei cercetări minuţioase; în acelaşi timp nici nu ne putem permite să respingem orice lucru în care sunt vizibile roadele Duhul Sfânt; ar trebui să fim dispuşi să primim învăţătură şi în acelaşi timp blânzi şi supuşi cu inima. Sunt unii care se împotrivesc
16:4 oricărui lucru care nu vine în concordanţă cu propriile lor idei, dar făcând acest lucru ei îşi periclitează destinul veşnic exact în felul în care a făcut poporul evreu care l-a respins pe Hristos.
16:5 Domnul vrea să pună la încercare ideile noastre, pentru a vedea nevoia unei examinări minuţioase a Cuvântului Său cel Viu chiar dacă suntem în credinţă sau nu. Mulţi care pretind a crede adevărul se mulţumesc cu starea în care se află, zicând: "Sunt bogat, m-am îmbogăţit şi nu duc lipsă de nimic." Review and Herald, 20 Decembrie, 1892.