Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Căminul adventist

Căminul adventist, 88


88:1 Cap. 86 - Viaţa în căminul din Eden

88:2 Edenul restaurat. Grădina Edenului a rămas pe pământ mult timp după ce omul a fost alungat din locurile plăcute ale acesteia. Neamului căzut în păcat i s-a permis mult timp să privească la căminul cel inocent, însă intrarea acestuia era blocată de îngerii păzitori. Gloria divină era descoperită la poarta păzită de heruvimi. De partea aceasta veneau Adam şi fiii săi să se închine lui Dumnezeu. Aici ei şi-au reînnoit legământul privind ascultarea faţă de Legea pe care o călcaseră, motiv pentru care fuseseră izgoniţi din Eden. Când fluxul nedreptăţii s-a răspândit pretutindeni în lume şi nelegiuirea oamenilor a dus la distrugerea lor prin apele potopului, mâna care aşezase acolo Edenul l-a luat înapoi de pe pământ. Însă, la refacerea finală, când "va fi un cer nou şi un pământ nou", acesta va fi restaurat şi va fi mai glorios împodobit decât la început.

88:3 Atunci cei ce au păzit poruncile lui Dumnezeu vor respira vigoarea nemuritoare a pomului vieţii; şi prin veacuri fără sfârşit, locuitorii lumilor necăzute în păcat vor putea privi, în acea grădină încântătoare, o mostră a lucrării desăvârşite a creaţiunii lui Dumnezeu, neatinsă de păcat - o mostră a ceea ce întregul pământ ar fi devenit dacă ar fi împlinit gloriosul plan al Creatorului. 1

88:4 Marele plan la mântuirii îşi va găsi împlinirea în aducerea în întregimea lumii sub protecţia lui Dumnezeu. Tot ce s-a pierdut prin păcat este restaurat. Nu numai omul, dar şi pământul este răscumpărat pentru a fi sălaşul veşnic al celor ascultători. Timp de şase mii de ani, Satana s-a străduit să-şi menţină stăpânirea asupra pământului. Acum, scopul iniţial al lui Dumnezeu prin creaţiunea Sa este

88:5 îndeplinit. "Sfinţii Celui Prea Înalt vor lua împărăţia şi împărăţia va fi a lor pentru veşnicie, din veşnicie în veşnicie." 2

88:6 "Răscumpărarea posesiunii cumpărate." Scopul iniţial al lui Dumnezeu prin crearea pământului va fi împlinit atunci când acesta va fi făcut locaşul veşnic al celor răscumpăraţi. "Cei neprihăniţi vor moşteni ţara şi vor stăpâni în ea pentru vecie." A sosit timpul spre care au privit cu atâta dor sfinţii încă de când sabia cea înfocată a împiedicat pătrunderea primei perechi în Eden - timpul pentru "răscumpărarea posesiunii cumpărate." Pământul dat la început omului ca împărăţie a sa, predat de el însuşi, prin trădare, în mâinile lui Satana şi deţinut atât de mult timp de vrăjmaşul cel puternic, a fost câştigat înapoi prin marele plan al mântuirii. 3

88:7 Tot ceea ce a fost pierdut de către primul Adam va fi restaurat prin al doilea. Profetul spune: "La tine, turn al turmei, deal al fiicei Sionului, la tine va veni şi la tine va ajunge vechea stăpânire, împărăţia fiicei Ierusalimului!"

88:8 Iar Pavel îndreaptă atenţia mai departe, către "răscumpărarea posesiunii cumpărate".

88:9 Dumnezeu a creat pământul pentru a fi locuinţa fiinţelor sfinte, fericite. Acest scop va fi adus la îndeplinire atunci când, reînnoit prin puterea lui Dumnezeu şi eliberat din păcat şi durere, el va deveni căminul veşnic al celor răscumpăraţi. 4

88:10 Adam readus în căminul său din Eden. După izgonirea sa din Eden, viaţa lui Adam pe pământ a fost plină de durere. Fiecare frunză care se veştejea, fiecare animal care era adus ca jertfă, orice vătămare a înfăţişării plăcute a naturii, fiecare pată asupra curăţiei omului, toate făceau ca amintirea păcatului său să-i fie proaspătă în minte. Grozavă era agonia remuşcării când privea nelegiuirea abundând şi, ca un răspuns la avertizările lui, întâmpina acuzaţii aduse lui, ca fiind cauza păcatului. Cu umilinţă răbdătoare, a purtat aproape o mie de ani pedeapsa călcării de lege.

88:11 S-a pocăit pe deplin de păcatul său, s-a încrezut în meritele Mântuitorului făgăduit şi a murit în nădejdea învierii. Fiul lui Dumnezeu a răscumpărat greşeala şi căderea omului; iar acum, prin lucrarea de ispăşire, Adam este repus în prima lui stăpânire.

88:12 Încântat, plin de bucurie, el vede pomii care odinioară erau desfătarea lui - chiar pomii aceia ale căror roade le adunase el însuşi în zilele nevinovăţiei şi bucuriei lui. Vede via pe care propriile lui mâini au cultivat-o, chiar acele flori pe care odinioară le iubea şi le îngrijea. Mintea lui prinde realitatea scenei; înţelege că acesta este în adevăr Edenul refăcut, mai plăcut acum decât atunci când a fost alungat din el. Mântuitorul îl conduce la pomul vieţii, rupe fructul slăvit şi-i dă să mănânce. Priveşte în jurul lui şi vede o mulţime din familia lui răscumpărată, stând în Paradisul lui Dumnezeu. Atunci îşi aşează coroana strălucitoare la picioarele lui Isus şi, căzând pe pieptul Lui, Îl îmbrăţişează pe Răscumpărătorul. Atinge harfa de aur şi bolţile cerului răsună de cântarea biruitoare: "Vrednic, vrednic este Mielul care a fost junghiat şi trăieşte iarăşi!" Familia lui Adam îi urmează exemplul şi îşi aşează coroanele la picioarele Mântuitorului, când se pleacă în adorare înaintea Sa.

88:13 La această întâlnire sunt martori îngerii care au plâns la căderea lui Adam şi s-au bucurat atunci când Isus, după înviere, S-a înălţat la cer, deschizând mormântul pentru toţi aceia care vor crede în Numele Său. Acum văd lucrarea de mântuire împlinită şi îşi unesc glasurile în cântări de laudă. 5

88:14 Locuinţe pregătite pentru peregrinii de pe pământ. Teama de a face ca moştenirea viitoare să pară prea materială i-a condus pe mulţi să spiritualizeze chiar acele adevăruri legate de ceea ce va fi căminul nostru. Domnul Hristos i-a asigurat pe ucenicii Săi

88:15 că Se duce să pregătească locuinţa pentru ei în casa Tatălui. Aceia care acceptă învăţăturile lui Dumnezeu nu vor fi cu totul neştiutori în privinţa locuinţelor din ceruri... Limbajul omenesc este nepotrivit pentru a descrie răsplata celor drepţi. Aceasta va fi cunoscută numai de aceia care o privesc. Nici o minte mărginită nu poate înţelege slava Paradisului lui Dumnezeu.

88:16 În Biblie, moştenirea celor mântuiţi este numită o ţară. Acolo, Păstorul ceresc Îşi conduce turma la fântâni de apă vie. Pomul vieţii aduce roadă în fiecare lună, iar frunzele pomului sunt în folosul neamurilor. Sunt pâraie care curg necontenit, limpezi precum cristalul, iar de-a lungul lor copaci care se unduiesc îşi aruncă umbrele pe cărările pregătite pentru cei răscumpăraţi ai Domnului. Acolo, câmpiile întinse se măresc până ce devin dealuri de frumuseţe, iar munţii lui Dumnezeu îşi înalţă piscurile impunătoare. Pe acele câmpii liniştite, lângă acele râuri de viaţă, poporul lui Dumnezeu, atât de mult străin şi călător, va găsi un cămin. 6

88:17 Există cămine pentru peregrinii de pe pământ. Există haine pentru cei neprihăniţi, cu coroane de slavă şi ramuri de palmier ale victoriei. Tot ceea ce ne-a uimit din providenţa lui Dumnezeu ne va fi făcut cunoscut clar în lumea viitoare. Lucrurile greu de înţeles îşi vor găsi atunci explicaţie. Tainele harului vor fi desfăşurate înaintea noastră. Acolo unde minţile noastre mărginite au descoperit numai confuzie şi făgăduinţe neîmplinite, vom vedea cea mai desăvârşită şi cea mai frumoasă armonie. Vom şti atunci că iubirea infinită a rânduit experienţele care păreau cel mai greu de îndurat. Când ne vom da seama de grija duioasă a Aceluia care face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre binele nostru, ne vom bucura cu o bucurie nespusă şi plină de slavă...

88:18 Suntem în drum spre casă. Acela care ne-a iubit atât de mult, încât a murit pentru noi, ne-a zidit o cetate. Noul Ierusalim este locul nostru de odihnă. În cetatea

88:19 lui Dumnezeu nu va fi tristeţe. Nu se va mai auzi niciodată vaiet de durere, nici bocet de nădejdi neîmplinite şi de sentimente îngropate. În curând, veşmintele întristării vor fi schimbate cu haina de nuntă. În curând, vom fi martori la încoronarea Împăratului nostru. Aceia a căror viaţă a fost ascunsă cu Hristos, aceia care pe acest pământ au luptat lupta cea bună a credinţei vor străluci de slava Răscumpărătorului în Împărăţia lui Dumnezeu. 7

88:20 Privilegiile celor mântuiţi. Cerul este un loc bun. Tânjesc să fiu acolo, să-L privesc pe iubitul meu Domn Isus, care Şi-a dat viaţa pentru mine, şi să fiu schimbată după chipul Său slăvit. Oh, ce limbaj ar putea să exprime slava strălucirii lumii viitoare! Sunt însetată după acea apă a vieţii, care aduce bucurie în cetatea Dumnezeului nostru.

88:21 Domnul mi-a dat să văd o privelişte a altor lumi. Mi-au fost date aripi şi un înger m-a însoţit într-un loc strălucitor şi plin de slavă. Iarba din acel loc era de un verde viu, iar păsările ciripeau un cântec dulce. Locuitorii acelui loc erau de toate dimensiunile; erau nobili, maiestuoşi şi iubitori. Ei erau asemenea lui Isus, iar feţele lor radiau de sfântă bucurie, expresie a libertăţii şi fericirii acelui loc. L-am întrebat pe unul dintre ei de ce erau mult mai atrăgători decât fiinţele de pe pământ. Răspunsul a fost: "Noi am trăit în strictă ascultare de poruncile lui Dumnezeu şi nu am căzut prin neascultare, ca cei de pe pământ..." L-am implorat pe îngerul meu însoţitor să mă lase să rămân în acel loc. Nu puteam suporta gândul de a mă întoarce din nou în această lume întunecată. Atunci îngerul a spus: "Trebuie să te întorci; iar dacă eşti credincioasă, împreună cu cei o sută patruzeci şi patru de mii, vei avea privilegiul să vizitezi toate lumile şi să priveşti lucrarea mâinilor lui Dumnezeu. 8

88:22 Unirea familiei din ceruri şi de pe pământ. Acolo, cei mântuiţi vor "cunoaşte aşa cum sunt cunoscuţi". Dragostea şi simpatia pe care Însuşi Dumnezeu le-a sădit în suflet vor fi trăite acolo în modul cel mai autentic şi mai plăcut. Comuniunea curată cu fiinţele sfinte, viaţa socială armonioasă cu îngerii binecuvântaţi şi cu cei credincioşi din toate veacurile, care şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului, legăturile sfinte care unesc laolaltă întreaga familie din cer şi de pe pământ - toate acestea contribuie la fericirea celor răscumpăraţi. 9

88:23 Popoarele celor răscumpăraţi nu vor cunoaşte o altă lege decât legea cerului. Toţi vor fi o familie fericită, unită, îmbrăcată cu veşminte de laudă şi recunoştinţă. În această privelişte, stelele dimineţii vor cânta împreună, iar fiii lui Dumnezeu vor sălta de bucurie, în timp ce Dumnezeu şi Domnul Hristos vor declara împreună: "Nu va mai fi păcat, nu va mai fi moarte." 10

88:24 De la acea scenă a bucuriei cereşti (înălţarea lui Hristos), vine înapoi la noi, pe pământ, ecoul cuvintelor minunate ale Domnului Hristos: "Mă duc la Tatăl Meu şi la Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi la Dumnezeul vostru". Familia din ceruri şi de pe pământ sunt una. Pentru noi S-a înălţat la cer Domnul nostru şi pentru noi trăieşte El. "De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei." 11

88:25 Deşi a întârziat, făgăduinţa este sigură. Mult am aşteptat noi întoarcerea Mântuitorului nostru. Însă aceasta nu înseamnă că făgăduinţa este mai puţin sigură. Curând, vom fi în căminul promis. Acolo, Domnul Isus ne va conduce la râul de viaţă, care izvorăşte din tronul lui Dumnezeu, şi ne va explica providenţa prin care ne-a călăuzit pe acest pământ, ca să ne desăvârşim caracterele. Acolo, noi

88:26 vom privi cu ochii limpezi frumuseţile Edenului restabilit. Aruncând la picioarele Mântuitorului coroanele pe care El le-a aşezat pe capul nostru şi atingând harfele de aur, noi vom umple cerul întreg de laudă pentru Acela care şade pe tron. 12

88:27 Fie ca tot ce este frumos în căminul nostru de pe pământ să ne amintească de râul de cristal şi de câmpiile cele verzi, de pomii care se unduiesc şi de fântânile vii, de cetatea strălucitoare şi de cântăreţii îmbrăcaţi în haine albe - să ne amintească de căminul nostru din ceruri - acea lume de o frumuseţe pe care nici un artist nu o poate înfăţişa şi nici o limbă nu o poate descrie. "Ochiul nu a văzut, urechea nu a auzit, şi la inima omului nu s-au suit - aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. 13

88:28 1. Patriarhi şi profeţi, p.48, 49.

88:29 2. Id., p.343.

88:30 3. Signs of the Times, 29 dec. 1909.

88:31 4. Review and Herald, 22 oct. 1908.

88:32 5. Tragedia veacurilor, p.594.

88:33 6. Review and Herald, 22 oct. 1908.

88:34 7. Mărturii, Vol. 9, p.235, 236.

88:35 8. Early Writings, p.39, 40.

88:36 9. Tragedia veacurilor, p.620.

88:37 10. Profeţi şi regi, p.536.

88:38 11. Hristos, Lumina lumii, ed. 1990, p.784.

88:39 12. Testimonies for the Church, Vol. 8, p.254.

88:40 13. Review and Herald, 11 iul. 1882.