72:6 În vremuri grele, Ellen White a fost optimistă. [ În 1867, fratele James White, care a fost într-o stare critică în urma unui atac de paralizie, a fost internat la "Our Home" în Dansville, New York. Medicul respectivei instituţii privea religia ca pe ceva ce aduce descurajare şi îşi îndemna pacienţii să participe la diferite distracţii pentru a-i înveseli. Ellen White a fost invitată de unul dintre participanţi să se înscrie la un dans şi a fost invitată să-şi înece necazul prin această participare. Cuvintele de mai sus au constituit răspunsul dânsei la sugestia repectivă.] Mă vedeţi voi vreodată mohorâtă, abătută, descurajată sau plângându-mă de ceva? Eu am o credinţă şi nu pot face acest lucru. O înţelegere greşită a idealului adevărat, cu privire la caracterul creştin şi serviciul creştin, este cea care ne conduce la aceste concluzii. Lipsa religiei autentice produce întristare, descurajare şi mâhnire. Creştinii serioşi caută să-L imite pe Domnul Isus, căci a fi creştin înseamnă a fi asemenea lui Hristos. Este într-adevăr esenţial să avem concepţii corecte în legătură cu viaţa lui Hristos, obiceiurile Lui, pentru ca principiile Sale să poată fi respectate în noi, care vom fi asemenea Lui.