63:1 Cap. 61 - Principii referitoare la folosirea banilor
63:2 Banii pot fi o binecuvântare sau un blestem. Banii nu sunt neapărat un blestem; ei sunt o deosebită valoare dacă sunt bine folosiţi. Ei pot fi bine întrebuinţaţi pentru mântuirea sufletelor şi pentru binecuvântarea celor mai săraci decât noi. Printr-o folosire nechibzuită sau neînţeleaptă... banii devin o capcană pentru cel ce îi foloseşte. Cel care întrebuinţează banii pentru satisfacerea mândriei şi ambiţiei face din ei mai degrabă un blestem decât o binecuvântare. Banii reprezintă un test continuu al simţămintelor noastre. Cine câştigă mai mult decât ceea ce este necesar pentru nevoile lui reale trebuie să caute înţelepciunea şi harul de a-şi cunoaşte propria inimă şi de a-şi păzi inima cu toată grija, ca să nu înceapă să aibă dorinţe imaginare şi să devină un ispravnic necredincios, irosind capitalul pe care i l-a încredinţat Domnul.
63:3 Când Îl vom iubi pe Dumnezeu mai presus de orice, lucrurile vremelnice îşi vor dobândi locul potrivit între cele de care ne legăm. Dacă noi căutăm în umilinţă şi cu seriozitate să ştim şi să avem priceperea de a folosi în mod corespunzător bunurile Domnului nostru, vom primi înţelepciune de sus. Când inima se apleacă asupra propriilor ei preferinţe şi înclinaţii, când se nutreşte gândul că banii ne pot aduce fericire, fără a avea favoarea lui Dumnezeu, atunci banii devin un tiran care îl stăpâneşte pe om; banii dobândesc încrederea şi stima lui, omul închinându-se banilor ca unui dumnezeu. Onoarea, adevărul, neprihănirea şi dreptatea sunt sacrificate pe altarul său. Poruncile lui Dumnezeu sunt lăsate deoparte, iar obiceiurile lumii, rânduite de regele Mamona, devin o putere stăpânitoare. 1
63:4 Căutaţi siguranţă, având drept de proprietate asupra casei. Dacă legile date de Dumnezeu ar fi păzite, cât de diferită ar fi starea prezentă a lumii,
63:5 din punct de vedere moral, spiritual şi material. Egoismul şi îngâmfarea nu s-ar manifesta ca acum, ci fiecare ar nutri un gând bun pentru binele şi fericirea celorlalţi... Clasele de oameni mai sărace, în loc de a fi ţinute sub călcâiul de fier al celor bogaţi şi în loc de a exista alte minţi care să gândească şi să plănuiască pentru ele atât în lucrurile materiale, cât şi în cele spirituale, ar avea şansa de independenţă în gândire şi acţiune.
63:6 Simţământul că sunt proprietari ai caselor lor le-ar inspira dorinţa puternică după îmbunătăţire a situaţiei lor. Curând, ei ar dobândi abilitatea de a plănui şi inventa ei înşişi; copiii lor ar fi educaţi să fie harnici şi economi, iar puterea intelectuală ar fi întărită. Ei ar simţi că sunt oameni, nu sclavi, şi ar fi în stare să redobândească, într-o mare măsură, simţământul valorii personale, pe care l-au pierdut, şi independenţa morală. 2
63:7 Instruiţi poporul nostru să iasă din oraşe şi să meargă la ţară, unde pot obţine o mică bucată de pământ şi îşi pot face o casă pentru ei şi copiii lor. 3
63:8 Precauţie în ceea ce priveşte vânzarea caselor. Sunt oameni săraci care îmi scriu, cerându-mi sfat dacă este bine să-şi vândă casele şi a dărui veniturile respective pentru cauza lui Dumnezeu. Ei spun că apelurile făcute le mişcă sufletul şi că vor să facă ceva pentru Domnul, care a făcut totul pentru ei. Unora ca acestora le spun: "Poate că nu este de datoria voastră să vă vindeţi acum căsuţele, ci mergeţi voi înşivă înaintea lui Dumnezeu; Domnul va asculta cu siguranţă rugăciunile voastre arzătoare pentru înţelepciunea de a înţelege ceea ce ar trebui să faceţi." 4
63:9 Dumnezeu nu cere casele în care poporul Său trebuie să locuiască; însă, dacă aceia care trăiesc în belşug nu aud vocea Sa, nu se detaşează de lume şi nu sacrifică
63:10 pentru Dumnezeu, El va trece pe lângă ei şi va cere acelora care sunt gata să facă orice pentru Isus, chiar până acolo de a-şi vinde casele pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cauzei lui Dumnezeu. 5
63:11 O independenţă vrednică de laudă. Independenţa de un anumit fel este demnă de laudă. A dori să vă duceţi propria povară şi a nu mânca pâinea dependenţei de alţii este un lucru drept. Este o ambiţie nobilă, generoasă care arată voinţa de a se întreţine singur. În vederea acestui lucru, sunt necesare hărnicia şi chibzuinţa. 6
63:12 Echilibrarea bugetului. Mulţi, foarte mulţi, nu s-au educat în aşa fel, încât să-şi poată menţine cheltuielile în limita veniturilor lor. Ei nu învaţă să se adapteze împrejurărilor şi împrumută şi iar împrumută, până când ajung copleşiţi de datorii, în cele din urmă ajungând descurajaţi şi deprimaţi. 7
63:13 Ţineţi un raport al cheltuielilor. Obiceiul îngăduinţei faţă de sine, al lipsei de tact şi chibzuinţă din partea soţiei şi mamei, poate constitui o scurgere continuă din vistierie; şi, cu toate acestea, acea mamă poate gândi că ea face tot ce poate mai bine, pentru că ea nu s-a gândit niciodată să-şi restrângă dorinţele ei sau ale copiilor ei şi nu a dobândit niciodată acea pricepere şi tact, necesare în treburile gospodăreşti. Iată motivul pentru care familia are nevoie de un venit dublu faţă de o altă familie care, cu acelaşi venit, are suficient, chiar dacă e la fel de mare.
63:14 Toţi trebuie să înveţe să facă şi să ţină socotelile casei. Unii cred că nu este esenţial acest lucru, însă ei greşesc. Toate cheltuielile trebuie notate cu stricteţe. 8
63:15 Relele ce provin din irosirea banilor. Domnul a binevoit să-mi arate relele care rezultă
63:16 în urma obiceiului de a irosi, pentru ca eu să-i pot îndemna pe părinţi să înveţe pe copii o economie strictă. Învăţaţi-i că banii cheltuiţi pentru ceea ce nu este necesar constituie o pervertire de la folosirea lor corespunzătoare. 9
63:17 Dacă aveţi obiceiuri extravagante, îndepărtaţi-le de îndată din viaţă. Dacă nu faceţi acest lucru, veţi fi faliţi pentru veşnicie. Obiceiul de a fi econom, harnic şi moderat constituie un avantaj mai preţios pentru copiii voştri decât orice zestre oricât de bogată.
63:18 Pe pământ, noi suntem străini şi călători. Să nu cheltuim mijloacele pentru satisfacerea unor dorinţe pe care Dumnezeu doreşte să le înăbuşim. Să ne reprezentăm în mod corespunzător credinţa, restrângându-ne dorinţele. 10
63:19 Un părinte mustrat pentru extravaganţă. Tu nu ştii să-ţi foloseşti banii în mod chibzuit şi nu vrei să înveţi să-ţi împlineşti dorinţele în funcţie de venitul tău... Ai o dorinţă înfocată de a câştiga bani, ca să ai ce cheltui după cum pofteşti, iar învăţătura şi exemplul tău s-au dovedit un blestem pentru copiii tăi. Cât de puţin le pasă lor de principii! Ei Îl uită tot mai mult pe Dumnezeu, se tem tot mai puţin de neplăcerea Lui, sunt tot mai nerăbdători şi neînfrânaţi. Cu cât se câştigă mai uşor banii, cu atât mai puţin se simte mulţumirea. 11
63:20 Către o familie care depăşeşte în cheltuieli veniturile sale. Trebuie să fiţi mai atenţi, pentru ca ceea ce cheltuiţi să nu depăşească venitul vostru. Ţineţi-vă în frâu dorinţele.
63:21 E rău că soţia ta îţi seamănă şi nu îţi poate fi de ajutor în această privinţă, pentru a supraveghea micile cheltuieli spre a putea evita marile pierderi. Sunt mereu cheltuieli inutile în familia voastră. Soţiei tale îi place să-şi îmbrace copiii dincolo de posibilităţile voastre,
63:22 şi din această cauză, voi cultivaţi în copiii voştri gusturi şi obiceiuri care îi vor face frivoli şi mândri. Dacă tu ai vrea să înveţi lecţia economiei şi chibzuinţei şi ai vedea pericolul cheltuirii nesăbuite a banilor, pentru tine, pentru copiii tăi, şi pentru cauza lui Dumnezeu, atunci ai dobândi o experienţă esenţială pentru desăvârşirea caracterului tău creştin. Dacă nu vei obţine o astfel de experienţă, copiii tăi vor primi o educaţie deficitară toată viaţa lor...
63:23 Eu nu te îndemn să faci provizii de bani - ţi-ar fi greu să faci acest lucru - însă v-aş sfătui pe amândoi să vă cheltuiţi banii cu grijă şi să daţi zi de zi copiilor voştri un exemplu de cumpătare, tăgăduire de sine şi economie. Ei au nevoie să fie educaţi prin cuvânt şi fapte. 12
63:24 O familie chemată la tăgăduire de sine. Mi-a fost arătat că tu, fratele meu, şi tu, sora mea, aveţi multe de învăţat. Voi nu aţi trăit în limita resurselor voastre. Voi nu aţi învăţat să faceţi economie. Dacă câştigaţi salarii mari, nu ştiţi cum să le irosiţi mai repede. În loc să fiţi precauţi, sunteţi stăpâniţi de gust şi pofte. Uneori cheltuiţi banii pe alimente pe care fraţii voştri nu şi le pot permite. Banii vă alunecă din buzunar cu uşurinţă... Tăgăduirea de sine este o lecţie pe care amândoi trebuie încă să o învăţaţi. 13
63:25 Părinţii trebuie să înveţe să trăiască în limita resurselor lor. Ei trebuie să cultive tăgăduirea de sine în copiii lor, învăţându-i prin cuvânt şi exemplu. Dorinţele lor trebuie să fie puţine la număr şi simple, astfel ca să existe timp pentru cultivarea minţii şi a spiritului. 14
63:26 Îngăduinţa nu este o expresie a iubirii. Nu vă educaţi copiii în aşa fel, încât ei să creadă că iubirea pentru ei
63:27 trebuie să fie exprimată prin indulgenţă faţă de mândria, extravaganţa şi iubirea lor de etalare. Nu este timp acum de a inventa căi pentru cheltuirea banilor. Folosiţi-vă facultăţile inventive în a căuta să fiţi economi. 15
63:28 Economia este în acord cu generozitatea. Tendinţa naturală a tinerilor din acest veac este de a neglija şi desconsidera economia şi de a o confunda cu zgârcenia şi avariţia. Însă economia este în acord cu cele mai largi şi liberale vederi şi simţăminte; nu poate exista o adevărată generozitate, unde aceasta să nu fie practicată. Nimeni să nu gândească că nu are nevoie să studieze economia şi cele mai bune mijloace de a avea grijă de fărâmituri. 16
63:29 Cealaltă extremă - economia neînţelepată. Dumnezeu nu este onorat atunci când ne neglijăm trupul sau îl maltratăm şi astfel acesta nu corespunde pentru serviciul Lui. A purta de grijă trupului, oferindu-i o hrană apetisantă şi întăritoare este una dintre cele dintâi datorii ale gospodarului. Este mai bine să ai haine şi mobilă mai puţin costisitoare, decât să restrângi necesarul de hrană.
63:30 Unii gospodari reduc masa familiei cu scopul de a putea oferi mese scumpe şi distracţii oaspeţilor. Acest lucru este neînţelept. În ospătarea musafirilor trebuie să fie multă simplitate. Nevoile familiei trebuie să constituie prima atenţie.
63:31 Economia neînţeleaptă şi obiceiurile artificiale împiedică adesea exercitarea ospitalităţii atunci când este nevoie de aceasta şi când ea s-ar dovedi o binecuvântare. Hrana pe care o avem pe mesele noastre ar trebui să existe astfel ca musafirul neaşteptat să fie binevenit, fără ca gospodina să fie împovărată cu o altă pregătire. 17
63:32 Economia noastră nu trebuie să fie niciodată de aşa natură, încât mesele noastre să fie sărăcăcioase. Elevii şi studenţii să aibă
63:33 belşug de hrană sănătoasă. Însă aceia care gătesc trebuie să aibă grijă întotdeauna să strângă firimiturile, astfel ca nimic să nu se piardă. 18
63:34 Economie nu înseamnă zgârcenie, ci cheltuirea cu chibzuinţă, pentru că există o mare lucrare ce trebuie făcută. 19
63:35 Oferiţi mijloace care să uşureze munca soţiei. Familia fratelui E. trăieşte conform principiilor de cea mai strictă economie... Fratele E. s-a hotărât cu conştiinciozitate să nu construiască o magazie din lemn şi o bucătărie pentru familia sa cea numeroasă, pentru că nu a simţit că e necesar să investească bani în mijloace care le-ar fi lor de folos, când cauza lui Dumnezeu avea nevoie de bani. Am încercat să-i arăt că este necesar pentru sănătatea, cât şi pentru moralul copiilor săi, să-şi facă gospodăria cât mai plăcută şi să ofere acele mijloace care să uşureze munca soţiei sale. 20
63:36 Îngăduie-i soţiei să cheltuie personal. Trebuie să vă ajutaţi unul pe celălalt. Nu socotiţi o virtute aceea de a lega baierele pungii, refuzând să-i daţi bani soţiei. 21
63:37 Trebuie să acorzi o anumită sumă de bani, în fiecare săptămână, soţiei pe care să o laşi să o folosească după cum doreşte. Tu nu i-ai oferit ocazia să-şi exercite tactul sau preferinţele, pentru că tu nu ai o înţelegere corespunzătoare a poziţiei pe care trebuie să o ocupe o soţie. Soţia ta are o minte excelentă şi bine echilibrată. 22
63:38 Dă-i soţiei tale o parte din banii pe care îi primeşti. Aceştia să fie ai ei, pe care să îi folosească după cum doreşte. Ar fi trebuit să i se îngăduie să folosească ceea ce a dobândit după cum a considerat că e cel mai bine cu judecata ei. Dacă ea ar fi avut o anumită sumă de bani, pe care să o folosească ea însăşi, fără să fie criticată, o mare greutate ar fi fost îndepărtată din mintea ei. 23
63:39 Urmăriţi confortul şi sănătatea. Fratele P. nu a folosit banii în mod judicios. Judecata lui n-a avut o influenţă mai mare asupra lui decât vocile şi dorinţele copiilor lui. El nu preţuieşte aşa cum ar trebui mijloacele pe care le deţine, ci le cheltuie cu grijă pe cele mai indispensabile articole, când ar putea fi folosite pentru acele lucruri care sunt pentru confort şi sănătate. În această privinţă, întreaga familie are de făcut îmbunătăţiri. Lipsa de apreciere a ordinii şi a unui sistem de administrare în familie conduce spre ruină şi este un mare dezavantaj. 24
63:40 Nu ne putem face inima mai curată şi mai sfântă dacă ne vom îmbrăca în haine de saci şi dacă ne vom lipsi căminul de tot ceea ce înseamnă confort, gust sau obiecte de utilitate practică. 25
63:41 Dumnezeu nu cere ca poporul Său să se lipsească de ceea ce este cu adevărat necesar pentru sănătatea şi confortul lor, însă El nu aprobă destrăbălarea, extravaganţa şi etalarea. 26
63:42 Învăţaţi când să economisiţi şi când să cheltuiţi. Ar trebui să învăţaţi când să economisiţi şi când să cheltuiţi. Noi nu putem să fim urmaşii lui Hristos, dacă nu ne lepădăm de noi înşine şi nu ne luăm crucea. Trebuie să ne achităm datoriile pe care le avem; să completăm golurile, să legăm capetele răsfirate şi să ştim exact ceea ce este al nostru. Trebuie adunate toate cheltuielile mărunte, folosite pentru mulţumirea de sine. Trebuie notat ceea ce se cheltuieşte doar pentru satisfacerea gustului şi pentru mulţumirea unui apetit pervertit, senzual. Banii folosiţi pentru delicatese inutile ar trebui folosiţi pentru a spori confortul casei şi a procura obiecte utile, care înlesnesc munca în gospodărie. Nu trebuie să fiţi zgârciţi, trebuie să fiţi cinstiţi cu voi înşivă şi cu fraţii voştri. Zgârcenia constituie un abuz faţă de generozitatea lui Dumnezeu. Risipa, destrăbălarea este de asemenea un abuz. Cheltuielile mici,
63:43 pe care le socotiţi nevrednice de a fi luate în seamă, se vor dovedi considerabile în cele din urmă. 27
63:44 Inima consacrată va fi călăuzită. Nu este necesar a specifica aici cum trebuie practicată economia în fiecare caz particular. Aceia, ale căror inimi sunt cu totul consacrate lui Dumnezeu şi care iau Cuvântul său drept călăuză, vor ştii cum să-şi îndeplinească toate datoriile vieţii. Ei vor învăţa de la Domnul Isus care este blând şi smerit cu inima; şi în timp ce vor cultiva blândeţea lui Hristos, ei vor închide uşa împotriva nenumăratelor ispite. 28
63:45 1. Letter 8, 1889.
63:46 2. Historical Sketches of S.D.A. Foreign Missions, p.165, 166.
63:47 3. General Conference Bulletin, 6 apr. 1903.
63:48 4. Testimonies for the Church, Vol. 5, p.734.
63:49 5. Review and Herald, 16 sep. 1884.
63:50 6. Testimonies for the Church, Vol. 2, p.308.
63:51 7. Review and Herald, 19 dec. 1893.
63:52 8. Gospel Workers, p.460.
63:53 9. Christian Temperance and Bible Hygiene, p.63.
63:54 10. Review and Herald, 24 dec. 1903.
63:55 11. Letter 8, 1889.
63:56 12. Letter 23, 1888.
63:57 13. Testimonies for the Church, Vol. 2, p.431, 432.
63:58 14. Review and Herald, 24 iun. 1890.
63:59 15. Mărturii, Vol. 6, p.451.
63:60 16. Testimonies for the Church, Vol. 5, p.400.
63:61 17. Divina vindecare, p.232.
63:62 18. Mărturii, Vol. 6, p.212.
63:63 19. Letter 151, 1899.
63:64 20. Letter 9, 1888.
63:65 21. Letter 65, 1904.
63:66 22. Letter 47, 1904.
63:67 23. Letter 157, 1903.
63:68 24. Testimonies for the Church, Vol. 2, p.699.
63:69 25. Review and Herald, 16 mai 1882.
63:70 26. Review and Herald, 19 dec. 1893.
63:71 27. Letter 11, 1888.
63:72 28. Christian Temperance and Bible Hygiene, p.63.