49:1 Cap. 47 - Încurajarea rostită de Domnul Hristos către mame
49:2 Domnul Isus a binecuvântat copiii. Pe vremea Domnului Hristos, mamele şi-au adus copiii la El, pentru ca El să-Şi pună mâinile asupra lor şi să-i binecuvânteze. Prin acest act, ele îşi arătau credinţa în Isus şi profunda îngrijorare a inimii lor cu privire la binele prezent şi viitor al celor mici, încredinţaţi grijii lor. Însă ucenicii nu au socotit că este nevoie să-L întrerupă pe Învăţătorul doar de dragul copiilor şi, pe când încercau să le îndepărteze pe mame, Domnul Isus i-a mustrat pe ucenici şi a poruncit mulţimii să facă loc acestor mame credincioase şi copiilor lor. Şi a spus: "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a unora ca ei."
49:3 Pe când mamele treceau pe drumul prăfuit, apropiindu-se de Mântuitorul, El a văzut lacrimile lor neşterse şi buzele tremurânde, când acestea rosteau rugăciunea tăcută pentru copiii lor. El a auzit cuvintele de mustrare ale ucenicilor şi a contramandat imediat porunca. Inima Sa mare, plină de iubire, era deschisă pentru a-i primi pe copii. Unul câte unul, i-a luat în braţe şi i-a binecuvântat, în timp ce unul mai micuţ, lăsându-se pe pieptul lui Isus, a adormit imediat. Domnul Isus a rostit cuvinte de încurajare către mame, în legătură cu lucrarea lor, şi, of, ce uşurare a constituit aceasta pentru sufletele lor! Cu câtă bucurie aveau să se bizuie pe bunătatea şi îndurarea Domnului Isus, amintindu-şi de acea ocazie memorabilă! Cuvintele Lui
49:4 pline de har au uşurat povara inimilor lor şi le-a inspirat o nouă nădejde şi curaj. Oboseala a dispărut.
49:5 Aceasta este o lecţie încurajatoare pentru mamele din toate timpurile. După ce fac tot ce pot mai bine pentru binele copiilor lor, ele îi pot aduce la Isus. Chiar şi pruncii din braţele mamelor sunt preţioşi în ochii Săi. Iar mama, care tânjeşte în inima ei după ajutorul pe care ea ştie că nu-l poate da, după harul pe care nu-l poate avea, şi se aruncă în braţele îndurătoare ale Domnului Hristos, ea şi copiii ei, este primită împreună cu aceştia de Domnul care îi va binecuvânta; El va da pace, nădejde şi fericire atât mamei, cât şi copiilor. Acesta este un privilegiu nespus de preţios, pe care Domnul Isus îl acordă tuturor mamelor. 1
49:6 Domnul Isus le invită încă pe mame. Domnul Hristos, Maiestatea cerurilor, a spus: "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a unora ca ei". Domnul Isus nu-i trimite pe copii la rabi; nu-i trimite la farisei, pentru că El ştie că aceşti oameni i-ar învăţa să-L respingă pe cel mai bun Prieten al lor. Mamele care şi-au adus copiii la Domnul Isus au procedat bine... Lăsaţi-le pe mame să-şi conducă şi acum copiii la Domnul Hristos. Predicatorii Evangheliei să-i ia pe copii în braţe şi să-i binecuvânteze în Numele lui Isus. Cuvinte pline de cea mai duioasă iubire să fie rostite către cei micuţi; căci Domnul Isus i-a luat pe mieluşeii turmei în braţele Sale şi i-a binecuvântat. 2
49:7 Mamele să vină la Domnul Isus cu îngrijorările lor. Ele vor găsi har îndeajuns spre a le fi de ajutor în creşterea copiilor lor. Porţile sunt deschise pentru fiecare mamă care vine şi îşi descarcă povara la picioarele Mântuitorului... El... încă le invită pe mame să-şi aducă micuţii la El pentru a-i binecuvânta. Chiar pruncul din braţele mamei se poate odihni la umbra Celui Atotputernic datorită credinţei mamei care se roagă. Ioan Botezătorul
49:8 a fost umplut cu Duhul Sfânt încă de la naşterea sa. Dacă trăim în comuniune cu Dumnezeu, şi noi putem aştepta ca Spiritul divin să-i modeleze pe ce micuţi, încă din cea mai fragedă pruncie. 3
49:9 Inimile copiilor sunt sensibile, impresionabile. El (Hristos) S-a identificat cu cei de jos, cei nevoiaşi, cu cei necăjiţi. El i-a luat pe copii în braţele Sale şi S-a coborât la nivelul lor. Inima Sa mare, plină de iubire, a putut înţelege necazurile şi nevoile lor şi S-a bucurat să-i facă fericiţi. Spiritul Său, obosit de zarva şi zgomotul din cetatea aglomerată, de oamenii vicleni şi făţarnici, a găsit odihnă în compania copiilor nevinovaţi. El nu i-a respins niciodată. Maiestatea cerurilor a coborât pentru a răspunde întrebărilor lor şi a simplificat lecţiile importante pe care avea să le dea,spre a fi pe înţelesul lor. El a sădit în minţile lor tinere, în dezvoltare, seminţele adevărului care aveau să răsară şi să producă un seceriş bogat în anii de mai târziu ai maturităţii lor. 4
49:10 El ştia că aceşti copii aveau să asculte de sfatul Lui şi să-L accepte ca Mântuitor, în timp ce aceia care erau înţelepţi în felul lumii şi fără inimă aveau să fie mai puţin doritori a-L urma şi a avea un loc în Împărăţia lui Dumnezeu. Aceşti micuţi, care au venit la Hristos şi au primit sfatul şi binecuvântarea Sa, aveau să rămână pentru totdeauna cu chipul şi cuvintele Sale pline de har, întipărite în minţile lor. Noi ar trebui să învăţăm o lecţie din acest act al Domnului Hristos, şi anume că inimile copiilor sunt mai sensibile, mai impresionabile la învăţăturile creştinismului, uşor de influenţat spre pietate şi virtute şi foarte capabili a reţine impresiile dobândite. 5
49:11 "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi; căci Împărăţia cerurilor este a unora ca ei." Aceste cuvinte trebuie păstrate cu grijă în minte nu numai de către orice mamă, dar şi de către fiecare tată. Aceste cuvinte sunt o
49:12 încurajare pentru părinţi, ca să-şi aducă în grabă copiii în atenţia Lui şi să-i ceară lui Hristos ca Tatăl să reverse binecuvântarea Sa asupra întregii familii. Nu doar cei care sunt cei mai mult iubiţi se vor bucura de o atenţie deosebită, ci şi copiii neastâmpăraţi, încăpăţânaţi, care au nevoie de îngrijire, atenţie şi călăuzire plină de duioşie. 6
49:13 1. Good Health, ian. 1880.
49:14 2. Review and Herald, 24 mar. 1896.
49:15 3. Hristos, Lumina lumii, ed. 1990, p.477, 478.
49:16 4. Testimonies for the Church, Vol. 4, p.141.
49:17 5. Id., p.142.
49:18 6. Signs of the Times, 13 aug. 1896.
49:19 Partea a XI-a
49:20 COPIII - PARTENERI TINERI