46:1 Cap. 44 - Îngrijirea copiilor mici
46:2 Atitudini corecte faţă de mamele care alăptează. Cea mai bună hrană pentru nou-născut este hrana pe care o oferă natura. Dacă nu este necesar acest lucru, el nu trebuie lipsit de această hrană. Nu are inimă de mamă femeia care, de dragul convenienţelor, caută să se debaraseze de misiunea delicată de a-şi alăpta micuţul. 1
46:3 Perioada în care pruncul îşi primeşte hrana de la mamă este critică. Multe mame au fost nevoite să muncească peste măsură în perioada în care şi-au alăptat copiii, înfierbântându-şi sângele; iar pruncul a fost serios afectat, nu numai printr-o hrană agitată, provenită din sânul mamei, însă şi sângele său a fost otrăvit prin dieta nesănătoasă a mamei, lucru care a pus în fierbere întregul ei organism, afectând în acest fel şi hrana copilului. Micuţul va fi afectat, de asemenea, şi de starea minţii mamei. Dacă este nefericită, uşor agitată, uşor iritabilă, dând frâu liber izbucnirilor pasionale, hrana pe care pruncul o primeşte de la mamă va fi înfierbântată, producând adeseori colici, spasme, iar în unele cazuri convulsii, chiar crize mai grave.
46:4 Caracterul copilului este, de asemenea, mai mult sau mai puţin afectat de natura alimentaţiei primite de la mamă. Cât de important este atunci ca mamele, în perioada alăptării copilului, să aibă o stare de spirit optimistă, stăpânindu-şi în mod desăvârşit spiritul. Făcând astfel, hrana copilului nu suferă nici o vătămare, iar cursul calm, pe care mama îl urmează cu stăpânire de sine în felul în care îşi tratează copilul, influenţează foarte mult modelarea minţii copilului. Dacă acesta este nervos şi se tulbură uşor, felul de a fi al mamei, grijuliu, atent, fără grabă, va avea un efect
46:5 alinător şi corector, iar sănătatea copilului poate fi astfel foarte mult îmbunătăţită. 2
46:6 Cu cât este mai liniştită şi mai simplă viaţa copilului, cu atât va fi mai favorabil acest lucru pentru dezvoltarea sa, atât fizică, cât şi mintală. În orice împrejurări, mama trebuie să se stăpânească, să fie liniştită, calmă şi stăpână pe sine. 3
46:7 Hrana nu poate înlocui grija, atenţia. S-au comis mari abuzuri asupra copiilor mici printr-un tratament necorespunzător. Dacă erau agitaţi, de regulă li s-a dat de mâncare pentru a-i linişti, când, în majoritatea cazurilor, motivul principal al neliniştii lor era tocmai că primiseră prea multă mâncare, lucru dăunător datorită obiceiurilor greşite ale mamei. Mai multă mâncare n-a făcut altceva decât să înrăutăţească lucrurile, deoarece stomacurile lor erau deja supraîncărcate.
46:8 În general, încă din leagăn, copiii sunt crescuţi, fiind învăţaţi să-şi îngăduie apetitul şi că ei trăiesc pentru a mânca. Mama are o mare contribuţie în formarea caracterului copiilor ei încă din copilărie. Ea îi poate învăţa să-şi stăpânească pofta sau îi poate învăţa să-şi îngăduie apetitul şi să devină lacomi. Mama îşi face de obicei planul de a realiza anumite lucruri în decursul unei zile; iar când copiii o întrerup, în loc să-şi ia timp şi să-i aline în micile lor necazuri, şi să le distragă atenţia, ea le dă ceva de mâncare pentru a-i potoli, lucru care are efect pentru puţin timp, însă în cele din urmă situaţia se înrăutăţeşte mai mult. Stomacul copiilor a fost îndopat cu mâncare, atunci când ei nu au avut deloc nevoie de aceasta. Tot ce aveau ei nevoie nu era nimic altceva decât puţin din timpul şi atenţia mamei. Însă ea şi-a socotit timpul mult prea preţios pentru a-l dedica înveselirii copiilor ei. S-ar putea ca aranjarea casei într-o manieră rafinată, pentru a se lăuda cu ea oaspeţilor, şi pregătirea mesei în stil modern să conteze pentru ea mai
46:9 mult decât fericirea şi sănătatea copiilor ei. 4
46:10 Hrana să fie sănătoasă şi gustoasă, dar simplă. Hrana trebuie să fie atât de simplă, încât pregătirea ei să nu absoarbă tot timpul mamei. Este adevărat, este nevoie de mult timp pentru a umple masa cu mâncare nutritivă, aşezată într-o manieră sănătoasă, prezentabilă. Să nu credeţi că orice aruncaţi la întâmplare pe masă, drept mâncare, este bun pentru copii. Însă trebuie pus deoparte mai puţin timp pentru pregătirea unor feluri de mâncare nesănătoasă, pentru masă, pentru a face pe placul unui gust pervertit, şi mai mult timp pentru educarea şi învăţarea copiilor. 5
46:11 Pregătirea trusoului nou-născutului. În pregătirea hăinuţelor nou-născutului trebuie avute în vedere în primul rând binele, confortul şi sănătatea copilului, şi nu moda sau dorinţa de a trezi admiraţia. Mama nu ar trebui să-şi irosească timpul cu broderii sau alte lucruri închipuite pentru a înfrumuseţa îmbrăcămintea micuţului, împovărându-se singură cu muncă inutilă, în detrimentul propriei sale sănătăţi şi al sănătăţii copilului ei. Ea nu ar trebui să stea mult aplecată cu acul în mână, căci astfel îşi solicită mult ochii şi nervii, într-o perioadă când are nevoie de multă odihnă şi activitate plăcută. Ea trebuie să-şi dea seama de obligaţia pe care o are de a-şi fortifica puterea pentru a putea fi în stare să îndeplinească cerinţele ce îi revin. 6
46:12 Asiguraţi curăţenie, căldură, aer proaspăt. Sugarii au nevoie de căldură, însă prea adesea se face greşeala de a-i ţine în camere supraîncălzite, fiind lipsiţi într-o mare măsură de aer proaspăt...
46:13 Nou-născutul trebuie păzit de orice i-ar putea slăbi sau intoxica organismul. Este nevoie de cea mai meticuloasă atenţie, pentru ca totul din jurul
46:14 lui să fie curat şi îmbietor. Deşi poate fi necesar ca cei micuţi să fie protejaţi de schimbări prea mari sau bruşte de temperatură, trebuie avut grijă ca, fie că dorm sau sunt treji, fie că e zi sau noapte, ei să poată respira un aer curat, înviorător. 7
46:15 Îngrijirea copiilor când sunt bolnavi. De cele mai multe ori, boala copiilor se datorează unor greşeli de îngrijire. Mese neregulate, îmbrăcăminte necorespunzătoare în timpul serii sau al nopţii, când este mai răcoare, lipsa exerciţiului fizic, care să menţină o bună circulaţie a sângelui, sau lipsa aerului din abundenţă - toate acestea pot cauza boli. Părinţii trebuie să descopere cauza bolii şi apoi să îndrepte cât de repede posibil condiţiile necorespunzătoare.
46:16 Toţi părinţii ar trebui să înveţe multe în ce priveşte prevenirea, îngrijirea şi chiar tratamentul în timpul bolii. Mama în special trebuie să ştie ce are de făcut în familia ei în cazul unor boli obişnuite. Ea trebuie să ştie să îngrijească copilul bolnav. Cu dragoste şi perspicacitate, ea trebuie să îndeplinească faţă de acesta anumite servicii care nu ar putea fi încredinţate la fel de bine unei persoane străine. 8
46:17 1. Divina vindecare, p.278, 280.
46:18 2. Dietă şi hrană, p.197
46:19 3. Divina vindecare, p.277.
46:20 4. Solemn Appeal, p.125, 126.
46:21 5. Christian Temperance and Bible Hygiene, p.141.
46:22 6. Divina vindecare, p.277, 278.
46:23 7. Id., p.277.
46:24 8. Id., p.281.