39:2 Soţul care aşteaptă ca soţia să ducă poveri duble. În majoritatea familiilor, există copii de vârste diferite, dintre care unii au nevoie nu doar de atenţia şi disciplina înţeleaptă a mamei, ci şi de grija mai hotărâtă şi totuşi plină de sensibilitate a tatălui. Puţini taţi iau în seamă acest lucru aşa cum ar trebui. Ei îşi neglijează propria lor datorie şi astfel adaugă poveri dureroase asupra mamei, în acelaşi timp simţindu-se liberi să-i critice sau să-i condamne acţiunile potrivit cu judecata lor. Sub această grea responsabilitate, şi criticată fiind, biata soţie şi mamă se simte uneori vinovată şi are remuşcări pentru ceea ce a făcut în mod nevinovat şi din neştiinţă, şi acest lucru se întâmplă frecvent atunci când a făcut tot ce a putut, în acele împrejurări. Totuşi, când eforturile ei istovitoare ar fi trebuit apreciate şi aprobate, iar inima ar fi trebuit să simtă mulţumire, ea este nevoită să meargă sub un nor întunecat de tristeţe şi condamnare, deoarece soţul ei, în timp ce îşi ignoră propria lui datorie, aşteaptă ca ea să facă şi partea ei, şi partea lui, spre satisfacerea lui, indiferent de împrejurări. 1