32:1 Cap. 30 - Părtăşia în familie
32:2 Părinţii să se apropie de copiii lor. Unii părinţi nu îşi înţeleg copiii şi nici nu se străduiesc să-i cunoască sau să se apropie de ei. Adesea există o mare distanţă între părinţi şi copii. Dacă părinţii ar căuta să afle care sunt simţămintele copiilor şi ceea ce este în inima lor, acest lucru ar fi un mare beneficiu pentru ei. 1
32:3 Tatăl şi mama trebuie să lucreze împreună în deplină armonie. Ei trebuie să devină prieteni ai copiilor lor. 2
32:4 Părinţii trebuie să cerceteze care este cea mai bună şi cea mai sigură cale de a câştiga iubirea şi încrederea copiilor lor, pentru a-i putea călăuzi pe calea cea dreaptă. Ei trebuie să reflecte strălucirea soarelui iubirii asupra celor din cămin. 3
32:5 Încurajare şi apreciere. Copiilor mici le place compania şi rareori se bucură să fie singuri. Ei tânjesc după iubire şi duioşie. Ei gândesc că ceea ce le place lor place şi mamei şi este numai normal ca ei să meargă la ea cu micile lor bucurii şi necazuri. Mama nu trebuie să rănească inimile lor sensibile, tratând cu indiferenţă lucruri care, deşi pentru ea sunt fără însemnătate, pentru ei sunt de mare importanţă. Pentru ei, simpatia şi aprobarea ei sunt foarte preţioase. O privire aprobatoare, un cuvânt de încurajare sau de laudă vor fi ca raza de soare în inimile lor, adesea aducându-le fericire pentru o zi întreagă. 4
32:6 Părinţii să fie confidenţii copilului. Părinţii să-şi încurajeze copiii să aibă încredere în ei şi să-şi
32:7 descarce necazurile inimilor lor, micile lor supărări zilnice şi încercări. 5
32:8 Învăţaţi-i cu blândeţe şi legaţi-i de inimile voastre. Este o perioadă critică pentru copii. În jurul lor, vor fi tot felul de influenţe care tind să-i îndepărteze de voi, lucru pe care trebuie să îl preveniţi. Învăţaţi-i să facă din voi confidentul lor. Lăsaţi-i să vă şoptească la ureche necazurile şi bucuriile lor. 6
32:9 Copiii ar fi scăpaţi de multe rele, dacă ar fi mai apropiaţi de părinţii lor. Părinţii trebuie să încurajeze la copiii lor atitudinea de a fi mai deschişi faţă de ei, să vină la ei cu greutăţile lor şi, când sunt în dilemă într-o anumită problemă, să vină cu aceasta la părinţii lor exact aşa cum simt ei şi să le ceară sfatul. Cine oare decât nişte părinţi evlavioşi ar putea să vadă cu înţelepciune în ce primejdie se află ei şi să le arate acest lucru? Cine i-ar putea înţelege mai bine pe copiii lor prin prisma temperamentului fiecăruia dintre ei? Mama, cea care a vegheat asupra evoluţiei minţii lor încă din pruncie, este cea mai în măsură să-şi sfătuiască copiii. Cine oare, mai bine decât mama, ajutată de tatăl, ar putea spune mai mult care trăsături de caracter trebuie ţinute sub control şi stăpânite? 7
32:10 "Nu am timp". "Nu am timp", spune tatăl, "nu am timp să mă dedic educaţiei copiilor mei, nu am timp pentru plăceri sociale şi de familie." Atunci nu ar fi trebuit să iei asupra ta răspunderile unei familii. Răpindu-le timpul care de drept le aparţine, tu îi lipseşti de educaţia pe care ar trebui să o primească din partea ta. Dacă ai copii, ai de făcut o lucrare, împreună cu mama, în ceea ce priveşte formarea caracterului lor. 8
32:11 Multe mame se vaită: "Nu am timp să fiu cu copiii mei." Atunci, de dragul lui Hristos, petreceţi mai puţin timp
32:12 în pregătirea îmbrăcămintei. Mai degrabă neglijaţi împodobirea voastră în vestimentaţie. Faceţi şi primiţi mai puţine vizite. Nu mai gătiţi la nesfârşit atâtea feluri de mâncare. Însă niciodată, niciodată nu vă neglijaţi copiii. Ce aveţi voi mai de preţ decât copiii voştri? Nu lăsaţi ca ceva să se interpună vreodată între voi şi cel mai mare bine al copiilor voştri. 9
32:13 Împovărate de multe griji, mamele simt uneori că nu-şi mai pot lua timp şi, cu răbdare, să-i înveţe pe cei mici şi să le dăruiască iubire şi afecţiune. Însă ele trebuie să nu uite că, dacă copiii nu găsesc în părinţii lor şi în căminul lor ceea ce ar trebui să le satisfacă dorinţa după afecţiune şi prietenie, ei vor căuta aceasta în alte locuri, unde atât dezvoltarea lor mintală, cât şi caracterul pot fi puse în pericol. 10
32:14 Cu copiii voştri la lucru şi la joacă. Dedicaţi-le copiilor câteva din orele voastre libere; prindeţi-vă cu ei la lucru şi în jocurile lor şi câştigaţi-le încrederea. Împrieteniţi-vă cu ei. 11
32:15 Părinţii trebuie să-şi petreacă serile în familie. Lăsaţi deoparte grijile şi ocupaţiile lucrului zilei. 12
32:16 Sfat pentru părinţii reţinuţi, dictatori. Există primejdia ca atât părinţii, cât şi profesorii să poruncească şi să dicteze prea mult, în timp ce nu dau suficientă importanţă relaţiei de părtăşie cu copiii sau elevii lor. Adesea, sunt prea reţinuţi şi îşi exercită autoritatea într-un mod rece, lipsit de simpatie, care nu poate câştiga inimile copiilor şi ale elevilor lor. Dacă şi-ar apropia copiii şi le-ar arăta că îi iubesc, dacă ar manifesta interes pentru ceea ce le place lor chiar şi pentru jocurile lor, uneori fiind necesar să se poarte precum nişte copii între copii, i-ar face pe copii foarte fericiţi şi le-ar câştiga dragostea şi
32:17 încrederea. Iar copiii vor fi mult mai binevoitori să-i respecte şi să-i iubească pe părinţi şi profesori. 13
32:18 Tovărăşiile rele fac concurenţă căminului. Satana şi oştirea sa fac cele mai puternice eforturi pentru a influenţa mintea copiilor şi de aceea aceştia trebuie trataţi cu candoare, cu duioşie creştină şi cu iubire. Astfel veţi putea avea o puternică influenţă asupra lor, iar ei vor simţi că pot avea încredere fără margini în voi. Presăraţi în jurul vostru farmecul căminului şi al companiei voastre. Dacă veţi face astfel, ei nu vor dori atât de mult societatea celor de vârsta lor... Datorită relelor care sunt acum în lume şi a restricţiilor ce trebuie impuse copiilor, părinţii trebuie să aibă de două ori grijă să-i lege pe aceştia de inimile lor şi să-i convingă că ei doresc să-i facă fericiţi. 14
32:19 Părinţii să fie apropiaţi de copiii lor. Nici o barieră de răceală sau rezervă nu trebuie îngăduită între părinţi şi copii. Părinţii să se apropie de copiii lor, căutând să înţeleagă gusturile şi mentalitatea lor, să pătrundă în simţămintele lor şi să-i determine să spună ce au pe suflet.
32:20 Părinţi, faceţi-i pe copii să vadă că îi iubiţi şi veţi face tot ce vă stă în putere pentru a-i face fericiţi. Dacă veţi face astfel, restricţiile necesare, pe care le impuneţi, vor avea mai multă greutate asupra lor. Călăuziţi-i pe copiii voştri cu duioşie şi milă, fără a uita că "îngerii lor văd necontenit faţa Tatălui Meu care este în ceruri." Dacă doriţi ca îngerii să facă pentru copiii voştri lucrarea dată lor de Dumnezeu, colaboraţi cu ei, făcându-vă partea voastră.
32:21 Crescuţi sub aripile unui cămin înţelept şi iubitor, copiii nu vor mai avea dorinţa dea hoinări în alte părţi,
32:22 în căutare de plăceri şi tovărăşii. Răul nu-i va atrage. Spiritul care predomină în căminul lor le va modela caracterul; ei îşi vor forma obiceiuri şi principii care vor constitui o puternică apărare împotriva ispitelor în clipa în care vor părăsi adăpostul părintesc şi îşi vor ocupa locul în lume. 15
32:23 1. Testimonies for the Church, Vol. 1, p.396.
32:24 2. Manuscript 45, 1912.
32:25 3. Review and Herald, 30 aug. 1881.
32:26 4. Divina vindecare, p.283.
32:27 5. Testimonies for the Church, Vol. 1, p.391.
32:28 6. Id., p.387.
32:29 7. Id., p.392.
32:30 8. Fundamentals of Christian Education, p.65, 66.
32:31 9. Signs of the Times, 3 apr. 1901.
32:32 10. Divina vindecare, p.284.
32:33 11. Counsels to Teachers, Parents, and Students, p.124.
32:34 12. Christian Temperance and Bible Hygiene, p.65.
32:35 13. Testimonies for the Church, Vol. 3, p.134, 135.
32:36 14. Id., Vol. 1, p.387, 388.
32:37 15. Divina vindecare, p.288.