24:1 Cap. 22 - Construirea şi mobilarea casei
24:2 Să existe aerisire, lumina soarelui şi canalizare. Când se construiesc diferite clădiri, fie cu scop public sau ca locuinţe, trebuie avută grijă să existe o bună aerisire şi lumina soarelui din plin. Bisericile şi sălile de clasă din şcoli sunt adesea defectuoase în această privinţă. Neglijarea aerisirii corespunzătoare este responsabilă în mare parte pentru toropeala şi somnolenţa care distrug efectul multor predici şi fac ca lucrarea învăţătorului să fie obositoare şi ineficientă.
24:3 Pe cât este cu putinţă, toate clădirile prevăzute a fi locuite de oameni trebuie aşezate pe terenuri înalte, de pe care apa să se scurgă bine. Astfel se va asigura un loc uscat... Acest aspect este tratat adesea cu prea multă uşurinţă. Suferinţe continue, boli grave şi multe cazuri mortale sunt adesea urmarea aşezării locuinţelor în locuri joase, murdare, producătoare de malarie şi de pe care apa nu se scurge.
24:4 În construirea caselor este important în mod special să se asigure o aerisire deplină şi lumina soarelui din belşug. Aerul să circule şi să fie belşug de lumină în fiecare cameră a casei. Camerele pentru dormit trebuie să fie astfel aşezate, încât să existe o circulaţie liberă a aerului zi şi noapte. Nici o cameră nu este corespunzătoare a fi folosită ca dormitor, dacă nu poate fi deschisă zilnic spre a intra aerul şi lumina soarelui. În majoritatea ţărilor, în dormitoare trebuie să existe dispozitive pentru încălzire, astfel ca acestea să fie bine încălzite şi uscate, în vreme rece sau umedă.
24:5 Camerei pentru oaspeţi, trebuie să i se acorde aceeaşi atenţie ca şi celorlalte încăperi pentru uz continuu. Ca şi dormitoarele, trebuie să aibă aer, să intre soarele şi să fie prevăzută cu un mijloc de încălzire pentru a se usca depunerile
24:6 care se acumulează întotdeauna într-o cameră care nu este folosită în mod constant. Cine doarme într-o cameră fără soare sau într-un pat care nu a fost complet uscat şi aerisit o face pe riscul sănătăţii şi adesea al vieţii...
24:7 Cei care trebuie să îngrijească de bătrâni trebuie să ţină cont că aceştia, în mod deosebit, au nevoie de camere calde, confortabile. Puterea scade pe măsură ce se înaintează în vârstă, lăsând în urmă mai puţină vitalitate cu care să facem faţă influenţelor nesănătoase; de aceea există necesitatea mai mare ca cei în vârstă să aibă lumina soarelui din belşug şi aer proaspăt şi curat. 1
24:8 Evitaţi terenurile joase. Dacă dorim ca locuinţele noastre să fie locaşuri ale sănătăţii şi fericirii, atunci va trebui să le aşezăm departe de miasma şi ceaţa de deasupra zonelor joase şi să lăsăm cale liberă agenţilor dătători de viaţă ai cerului. Renunţaţi la perdele grele, deschideţi ferestrele şi trageţi jaluzelele, nu îngăduiţi ca viţa, oricât de frumoasă ar fi, să facă umbră în dreptul ferestrelor şi nu cultivaţi pomi prea aproape de casă, astfel ca să ia lumina soarelui. Lumina soarelui va decolora poate perdelele, covoarele şi va întuneca ramele tablourilor, însă va îmbujora de sănătate obrajii copiilor. 2
24:9 Curtea din jurul casei. O curte înfrumuseţată cu câţiva pomi şi boscheţi, împrăştiaţi ici-colo, la o distanţă potrivită de casă, are un efect bun asupra familiei şi, dacă este îngrijită în mod corespunzător, nu va fi vătămătoare pentru sănătate. Însă pomii care fac umbră şi boscheţii aşezaţi prea aproape de casă fac ca aceasta să fie nesănătoasă, pentru că împiedică circulaţia liberă a aerului şi îndepărtează razele soarelui. Urmarea va fi că în casă se va acumula umezeală, mai ales în anotimpurile ploioase. 3
24:10 Efectul frumuseţii naturale asupra căminului. Dumnezeu iubeşte frumosul. El a îmbrăcat pământul şi
24:11 cerurile în frumuseţe şi, cu bucuria unui tată, El îi urmăreşte pe copiii Săi, delectându-se cu lucrurile pe care El le-a creat. El doreşte ca în jurul caselor noastre să se afle frumuseţea lucrurilor naturale.
24:12 Aproape toţi cei care locuiesc la ţară, oricât de săraci ar fi, pot avea în jurul caselor lor o cât de mică pajişte cu iarbă, câţiva pomi pentru umbră, arbuşti cu flori sau flori frumos mirositoare. Şi mai mult decât orice altă dovadă artificială, acestea vor contribui la fericirea căminului. Acestea vor avea asupra vieţii căminului un efect alinător, înălţător, întărind dragostea pentru natură şi aducându-i pe membrii familiei mai aproape unul de altul şi mai aproape de Dumnezeu. 4
24:13 Mobilierul casei să fie simplu. Obiceiurile noastre artificiale ne lipsesc de multe binecuvântări şi de multă bucurie, de o viaţă folositoare. Mobila complicată şi scumpă constituie nu doar o risipă de bani, dar şi de ceea ce este de o mie de ori mai de preţ. Aceasta aduce în casă o povară grea de griji, muncă şi situaţii complicate.
24:14 Mobilaţi-vă casele cu lucruri simple, lucruri care pot fi mânuite, care pot fi uşor menţinute curate şi care pot fi înlocuite fără o cheltuială prea mare. Cu gust, o casă foarte simplă poate fi atractivă, dacă dragostea şi mulţumirea îşi au sălaşul acolo. 5
24:15 Fericirea nu se găseşte într-o etalare searbădă. Cu cât este mai simplu de întreţinut ordinea într-o casă ordonată, cu atât va fi mai fericită acea casă. 6
24:16 Evitaţi spiritul de rivalitate. Viaţa constituie o dezamăgire, o continuă oboseală pentru mulţi datorită lucrului inutil cu care ei înşişi se împovărează pentru a fi în acord cu cerinţele obiceiului local. Minţile lor sunt într-o continuă
24:17 nelinişte pentru a satisface dorinţele care izvorăsc din mândrie şi modă...
24:18 Cheltuiala, grija, munca irosită pe ceea ce, dacă nu este neapărat dăunător, este nenecesar, ar putea fi folosite pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu. Oamenii tânjesc după ceea ce numesc plăcerile vieţii şi sacrifică sănătate, putere şi mijloace pentru a le dobândi. Un deplorabil spirit de rivalitate se manifestă între persoane din aceeaşi clasă - cine poate etala mai mult în chestiuni de îmbrăcăminte şi împodobirea casei. Dulcele cuvânt "casă" a fost pervertit şi el înseamnă "ceva cu patru pereţi, plin cu mobilă şi podoabe elegante", în timp ce cei ce o locuiesc sunt într-o continuă încordare - cum să facă să poată face faţă cerinţelor obiceiului vremii în diferite domenii ale vieţii. 7
24:19 Mulţi sunt nefericiţi în căminele lor, deoarece ţin prea mult la ceea ce se vede. Ei cheltuiesc sume mari de bani şi lucrează neîncetat pentru a putea etala şi a câştiga laudă din partea tovarăşilor - de fapt a acelora cărora nu le pasă deloc de ei sau de prosperitatea lor. Unul după altul, câte un articol este socotit indispensabil pentru gospodărie până se fac adăugiri costisitoare, care, în timp ce plac ochiului şi satisfac mândria şi ambiţia, în nici un caz nu sporesc confortul familiei. Şi totuşi, aceste lucruri au împovărat puterea şi răbdarea şi au irosit un timp valoros, care ar fi trebuit pus în serviciul Domnului.
24:20 Harul preţios al lui Dumnezeu este pus pe un loc secundar pentru lucruri care nu sunt importante; şi mulţi, în timp ce tot adună lucruri pentru plăcere, îşi pierd capacitatea, dorinţa de a fi fericiţi. Ei descoperă că avuţiile lor nu le dau satisfacţia pe care o aşteptau de la ele. Acest cerc nesfârşit de trudă, această nelinişte continuă pentru a înfrumuseţa
24:21 casa pentru vizitatori şi străini, ca aceştia să o admire, nu plăteşte niciodată timpul şi mijloacele cheltuite astfel. Înseamnă a aşeza în jurul gâtului un jug greu de purtat. 8
24:22 Două vizite puse în contrast. În multe familii, se lucrează prea mult. Curăţenia şi ordinea sunt esenţiale pentru confort, însă aceste virtuţi nu trebuie duse până la extrema de a face din viaţă o trudă continuă şi de a-i face pe cei ce locuiesc în casă nişte oameni nenorociţi. În casele unora pe care îi stimăm mult, se exagerează prea mult în ce priveşte precizia aranjării mobilei şi a celorlalte lucruri, ceea ce este la fel de neplăcut ca şi lipsa ordinii. Truda obositoare, care îi implică pe toţi ai casei, face imposibil ca în acel loc să fie găsită acea odihnă pe care o doreşti într-un adevărat cămin.
24:23 Nu este plăcut, atunci când faci o scurtă vizită unor prieteni dragi, să vezi mătura şi cârpa de praf în continuă agitare, iar timpul pe care tu îl aştepţi să-l petreci cu bucurie cu prietenii tăi într-o conversaţie plăcută să fie petrecut de aceştia prin colţuri în căutarea vreunui fir de praf ascuns sau a vreunei pânze de păianjen. Deşi acest lucru poate fi făcut din respect pentru prezenţa ta în casă, totuşi tu simţi convingerea dureroasă că pentru prietenii tăi compania ta este mai puţin însemnată faţă de ideile lor de curăţenie excesivă.
24:24 În contrast direct cu astfel de case, a fost o casă pe care am vizitat-o vara trecută (1876). Cele câteva ore cât am stat acolo au fost petrecute într-un mod plăcut şi folositor, odihnitor, atât pentru minte, cât îşi pentru corp. Casa era un model de confort, deşi nu era mobilată extravagant. Camerele erau toate bine aerisite şi luminate... Ceea ce este de mai mare valoare decât cele mai costisitoare podoabe.
24:25 Holurile nu erau încărcate cu mobilă din aceea care oboseşte ochiul privind, ci conţineau o varietate plăcută de articole de mobilier.
24:26 Scaunele erau în mare parte balansoare sau scaune lejere, nu toate de acelaşi fel, ci adaptate confortului diferiţilor membri ai familiei. Unele erau joase, tapisate, gen balansoar, iar altele înalte cu spatele drept; erau de asemenea canapele confortabile şi toate păreau a spune: încearcă-mă, odihneşte-te aici. Erau mese cu cărţi şi hârtii. Totul era în ordine, atractiv, însă fără a fi aranjate în acel mod minuţios care pare a-i avertiza pe cei din jur să nu atingă nimic de teamă să nu-l deranjeze de la locul lui.
24:27 Proprietarii acestei plăcute case aveau posibilităţi de a-şi mobila scump şi înfrumuseţa locuinţa; însă ei au ales mai degrabă confort decât etalare. Nimic din cele existente în casă nu era socotit prea bun, încât să nu poată fi folosit de toţi ai casei; perdelele şi jaluzelele nu erau trase pentru a nu duce la decolorarea covoarelor şi a mobilierului. Lumina soarelui, dată de Dumnezeu, şi aerul aveau intrare liberă şi o dată cu ele mireasma florilor din grădină. Iar familia - era în ton cu casa; erau veseli şi bine dispuşi, făcând tot ceea ce era nevoie pentru confortul nostru, fără a se copleşi însă cu atât de multă atenţie, încât să ne facă să ne simţim că le-am produs deranj în plus. Am simţit că acolo era un loc de odihnă. Acesta a fost un cămin în adevăratul sens al cuvântului. 9
24:28 Un principiu folosit în decorare. Precizia rigidă pe care am menţionat-o ca fiind o trăsătură dezagreabilă a multor case nu este în conformitate cu marele plan al naturii. Dumnezeu nu a făcut ca florile de pe câmp să crească în straturi regulate, cu margini fixate,
24:29 ci le-a împrăştiat ca pe nişte nestemate pe pajişte şi ele înfrumuseţează pământul cu diversitatea lor de formă şi culoare. Copacii din pădure nu sunt într-o ordine regulată. Este atât de odihnitor pentru ochi şi minte să zăbovească asupra scenelor din natură - pădurea, dealul, valea, câmpia şi râul, bucurându-se de nesfârşita diversitate de formă şi culoare - şi asupra artei cu care pomii, arbuştii, tufişurile şi florile sunt grupate în grădina naturii, alcătuind un tablou plin de farmec. Copii, tineri şi bătrâni, în egală măsură, găsesc odihnă şi mulţumire în acesta.
24:30 Această lege a diversităţii poate fi aplicată, într-o anumită măsură, în cămin. Ar trebui să existe o armonie potrivită de culori şi o potrivire a lucrurilor care mobilează o casă; însă nu este necesar bunului gust ca fiecare articol de mobilier dintr-o cameră să fie de acelaşi model în ce priveşte design-ul, materialul sau tapiseria; dimpotrivă, este mai plăcut pentru ochi să existe o diversitate plină de armonie.
24:31 Însă fie că locuinţa este umilă sau elegantă, amenajările din interior, costisitoare sau nu, nu va exista fericire între pereţii acesteia, dacă spiritul celor ce o locuiesc nu este în armonie cu voinţa divină. Mulţumirea este aceea care trebuie să domnească în cămin. 10
24:32 Cea mai bună parte a casei, camerele cele mai însorite şi cele mai primitoare şi cea mai confortabilă mobilă ar trebui să fie pentru folosul zilnic al celor care trăiesc în acea casă. Acest lucru va face căminul atractiv pentru cei ce îl locuiesc şi, de asemenea, pentru acea clasă de prieteni care ţin la noi, cărora le putem fi de folos şi care ne pot fi de folos. 11
24:33 Aveţi în vedere confortul şi bunăstarea copiilor. Nu este necesară o mobilă scumpă pentru a-i face pe copii fericiţi şi mulţumiţi în
24:34 cămin, ci este necesar ca părinţii să-i iubească şi să le acorde atenţie. 12
24:35 Patru pereţi şi un mobilier costisitor, tablouri scumpe nu pot constitui un "cămin", dacă iubirea şi împreună simţire nu sunt prezente. Acest cuvânt sacru nu se potriveşte locuinţelor strălucitoare, dar din care lipsesc lucrurile vieţii de cămin...
24:36 De fapt, confortul şi bunăstarea copiilor sunt ultimele lucruri care se au în vedere în aceste case. Ei sunt neglijaţi de către mamă, al cărei timp este consacrat în întregime pentru a întreţine casa conform cu cerinţele modei din societate. De mintea lor nu se ocupă nimeni - ei sunt needucaţi; ei dobândesc obiceiuri rele, devin neastâmpăraţi şi nemulţumiţi. Negăsind plăcere în propriile lor cămine, ci doar restricţii neplăcute, ei ies din cercul familiei cât de repede pot. Ei se aruncă fără şovăială în braţele lumii, fără a mai fi reţinuţi de restricţiile din cămin şi de sfaturile care li s-ar da acolo. 13
24:37 Nu spuneţi copiilor, aşa cum am auzit multe mame: "Nu e loc pentru tine aici pe hol. Nu te aşeza pe canapea, nu vezi că e acoperită cu satin? Nu ai voie să stai acolo". Şi când se duc în altă cameră: "Nu vrem să-ţi vâri tu nasul aici." Şi se duc în bucătărie, iar aici li se spune: "Mă deranjezi aici. N-ai ce căuta aici; mă încurci, mă plictiseşti". Unde se vor duce să-şi primească educaţia? Pe stradă. 14
24:38 Bunătatea şi iubirea mai preţioase decât luxul. Prea multe griji şi poveri sunt aduse în familiile noastre şi se nutreşte prea puţin din simplitatea, pacea şi fericirea naturală. Ar trebui să se dea mai puţină atenţie la ceea ce "va zice lumea" şi mai multă grijă membrilor din cercul familiei. Ar
24:39 trebui să fie mai puţină etalare şi mai puţină consideraţie pentru eticheta vremii şi mai multă duioşie, dragoste, veselie şi curtenie creştină între membrii familiei. Mulţi trebuie să înveţe cum să facă din cămin un loc atractiv, un loc plăcut. Inimile mulţumite şi privirile duioase sunt mai de valoare decât bogăţia şi luxul, iar mulţumirea cu lucrurile simple va aduce fericirea în cămin, dacă dragostea este acolo.
24:40 Domnul Isus, Răscumpărătorul nostru, a umblat pe pământ având demnitatea unui rege; totuşi, El a fost blând şi smerit cu inima. El a fost o lumină şi o binecuvântare pentru fiecare casă, pentru că a adus cu Sine voioşie, speranţă şi curaj. O, de am putea fi mulţumiţi cu mai puţin din lucrurile după care tânjeşte inima, să luptăm mai puţin pentru lucruri greu de obţinut, prin care să ne înfrumuseţăm casele şi să dorim ceea ce în ochii lui Dumnezeu este mai de preţ decât nestematele - un spirit blând şi liniştit. Harul simplităţii, blândeţea, adevărata iubire vor face din cel mai umil cămin un paradis. Este mai bine să îndurăm cu bucurie anumite inconvenienţe decât să renunţăm la pace şi mulţumire. 15
24:41 1. Divina vindecare, p.194-196.
24:42 2. Id., p.196.
24:43 3. Christian Temperance and Bible Hygiene, p.107.
24:44 4. Divina vindecare, p.269.
24:45 5. Id, p.268, 269.
24:46 6. Signs of the Times, 23 aug. 1877.
24:47 7. Signs of the Times, 23 aug. 1877.
24:48 8. Signs of the Times, 2 oct. 1884.
24:49 9. Signs of the Times, 23 aug. 1877.
24:50 10. Signs of the Times, 23 aug. 1877.
24:51 11. Signs of the Times, 2 oct. 1884.
24:52 12. Signs of the Times, 2 oct. 1884.
24:53 13. Signs of the Times, 2 oct. 1884.
24:54 14. Manuscript 43a, 1894.
24:55 15. Testimonies for the Church, Vol. 4, p.621, 622.
24:56 Partea a VII-a
24:57 MOŞTENIREA DOMNULUI