18:1 Cap. 16 - O întovărăşire fericită, reuşită
18:2 Unirea adevărată - o experienţă de o viaţă. Înţelegerea corespunzătoare a relaţiei de căsătorie constituie lucrarea întregii vieţii. Cei care se căsătoresc încep o şcoală pe care nu o vor absolvi niciodată în această viaţă. 1
18:3 Oricât de atentă şi înţeleaptă ar fi fost pregătirea în vederea căsătoriei, puţine cupluri sunt pe deplin unite în momentul ceremoniei nunţii. Adevărata unire a celor doi în căsătorie este lucrarea anilor care urmează. 2
18:4 De îndată ce viaţa cu povara ei de griji şi încurcături începe să fie cunoscută de perechea de curând căsătorită, idila care atât de multe ori asediază imaginaţia, în privinţa căsătoriei, dispare. Soţul şi soţia descoperă, fiecare în parte, caracterul celuilalt, aşa cum nu au putut să o facă în perioada anterioară. Aceasta este una dintre cele mai critice perioade din experienţa lor. Fericirea şi utilitatea lor, în întreaga lor viaţă ulterioară, depind de o direcţie bună, pe care ar trebui să se îndrepte acum. Adesea, fiecare soţ descoperă în celălalt defecte de caracter, puncte slabe, nebănuite; însă inimile pe care dragostea le-a unit vor observa în celălalt şi calităţi, capacităţi deosebite, de asemenea necunoscute înainte. Fie ca toţi să caute să descopere mai degrabă calităţile decât defectele. Uneori, propria noastră atitudine, atmosfera care ne înconjoară, determină ceea ce ne va fi descoperit în celălalt. 3
18:5 Iubirea trebuie pusă la probă şi încercată. Iubirea poate fi limpede precum cristalul şi minunată prin puritatea ei şi, cu toate acestea, superficială, pentru că nu a fost pusă la probă, nu a trecut încercarea. Faceţi din Domnul Hristos cel dintâi, cel din urmă şi cel mi bun dintre toate lucrurile. Priviţi continuu la El, şi dragostea voastră pentru El va deveni zi de zi mai
18:6 profundă şi mai puternică, pe măsură ce trece testul încercării. Iar pe măsură ce dragostea voastră pentru El va creşte, dragostea voastră unul pentru celălalt va deveni tot mai profundă şi mai puternică. 4
18:7 Deşi pot apărea greutăţi, situaţii încurcate şi descurajări, nici soţul şi nici soţia să nu nutrească gândul că unirea lor a fost o greşeală sau o dezamăgire. Fiţi hotărâţi să faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru celălalt. Continuaţi cu cele dintâi atenţii. Pe orice cale, încurajaţi-vă unul pe celălalt în luptele vieţii. Căutaţi să sporiţi fericirea celuilalt. Atunci căsătoria, în loc să fie sfârşitul iubirii, este doar începutul ei. Căldura adevăratei prietenii, dragostea care leagă inimă cu inimă este o pregustare a bucuriilor cerului. 5
18:8 Toţi ar trebui să cultive răbdarea, dând dovadă în mod practic de răbdare. Prin bunătate şi răbdare, adevărata iubire este păstrată caldă în inimă şi vor fi dezvoltate acele calităţi pe care cerul le aprobă. 6
18:9 Vrăjmaşul încearcă să înstrăineze. Satana este întotdeauna gata să tragă foloase atunci când se ivesc situaţii dificile şi, speculând trăsăturile de caracter ereditare, discutabile, el încearcă să-i înstrăineze pe cei care s-au unit prin legământ solemn înaintea lui Dumnezeu. Prin acest legământ, ei au promis să fie una, soţia fiind de acord să-şi iubească şi să se supună soţului, iar soţul făgăduind că îşi va iubi şi ocroti soţia. Dacă se dă pe faţă ascultare de legea lui Dumnezeu, demonul certurilor nu va avea acces în familie, nu vor exista interese diferite şi nu va produce înstrăinarea celor doi. 7
18:10 Sfat pentru un cuplu cu o voinţă puternică. Nici soţul şi nici soţia nu trebuie să genereze discuţii în legătură cu cine conduce. Domnul
18:11 a hotărât principiul care trebuie să fie călăuză în această privinţă. Soţul trebuie să-şi iubească soţia, aşa cum Îşi iubeşte Hristos biserica. Iar soţia să-şi respecte şi să-şi iubească soţul. Amândoi să cultive un spirit de bunătate, fiind hotărâţi ca nici odată să nu se jignească sau rănească unul pe celălalt.
18:12 Nu încerca să-l sileşti pe celălalt să facă aşa cum vrei tu. Nu poţi face acest lucru şi încă să te mai bucuri de dragostea celuilalt. Manifestările încăpăţânate, îndărătnice, distrug pacea şi fericirea căminului. Nu îngăduiţi cearta între voi. Dacă faceţi acest lucru, atunci amândoi veţi fi nefericiţi. Dovediţi bunătate în vorbire şi blândeţe în fapte, renunţând la propriile dorinţe. Vegheaţi asupra cuvintelor pe care le rostiţi, căci au o puternică influenţă spre bine sau spre rău. Nu îngăduiţi asprime în tonul cu care vorbiţi. Aduceţi în viaţa voastră unită mireasma asemănării cu Hristos. 8
18:13 Exprimaţi-vă iubirea în cuvinte şi fapte. Sunt mulţi care socotesc că exprimarea iubirii constituie o dovadă de slăbiciune şi ei menţin o rezervă care îi respinge pe ceilalţi. Acest spirit stăvileşte desfăşurarea normală a ataşamentului. Dacă impulsurile prietenoase, generoase, sunt respinse, acestea se veştejesc, iar inima se înstrăinează, devine rece. Trebuie să ne ferim să facem această greşeală. Iubirea nu poate exista mult timp fără a fi exprimată. Nu lăsa ca inima aceluia de care eşti legat să flămânzească după bunătate şi simpatie.
18:14 Fiecare să ofere dragoste, nu să o pretindă. Cultivaţi tot ceea ce aveţi mai nobil şi fiţi gata să recunoaşteţi calităţile celuilalt. Conştiinţa că eşti apreciat constituie un stimul şi o satisfacţie deosebită. Împreuna simţire şi respectul încurajează lupta spre desăvârşire şi însăşi iubirea creşte când este stimulată spre ţeluri nobile. 9
18:15 Motivul pentru care există atât de mulţi bărbaţi şi femei fără inimă în lumea noastră
18:16 este faptul că adevărata iubire a fost desconsiderată, socotită slăbiciune, şi a fost descurajată şi reprimată. Tot ce era mai bun în firea persoanelor din această categorie a fost pervertit şi chircit în copilărie; şi, fără intervenţia razelor divine care să topească răceala şi egoismul lor, fericirea acestor persoane este înmormântată pentru totdeauna. Dacă dorim să avem inimi iubitoare, aşa cum a avut Domnul Isus când a fost pe pământ, şi acea împreună simţire sfinţită, aşa cum au îngerii pentru muritorii păcătoşi, atunci trebuie să cultivăm în copilărie sentimentele de milă, înţelegere, simpatie, iar aceasta nu înseamnă altceva decât a fi sinceri, deschişi. Numai atunci vom fi oameni distinşi, nobili, călăuziţi de principii divine. 10
18:17 În căminul nostru sunt aduse prea multe griji şi poveri şi se nutreşte prea puţin din ceea ce constituie simplitate naturală, pace şi fericire. Trebuie să existe mai puţină grijă pentru ceea ce va zice lumea şi să se acorde mai multă atenţie membrilor cercului familiei. Ar trebui să fie mai puţină dorinţă de etalare şi preocupare pentru eticheta lumii şi mai multă sensibilitate, delicateţe şi curtenie creştină, iubitoare, între membrii familiei. Mulţi trebuie să înveţe cum să facă din cămin un loc atractiv al bucuriei. O inimă mulţumită şi o privire caldă este mai de preţ decât bogăţia şi luxul, iar a fi mulţumit cu lucruri simple va face căminul fericit, dacă dragostea este acolo. 11
18:18 Atenţiile mici contează. Dumnezeu ne încearcă, ne pune la probă prin întâmplările obişnuite ale vieţii. Prin lucrurile mici ies la iveală cămăruţele inimii. Micile atenţii, nenumăratele incidente mici şi dovezile de curtoazie în lucrurile obişnuite ale vieţii sunt cele care însumează fericirea în viaţă; iar neglijarea cuvintelor pline de bunătate, încurajatoare, iubitoare, şi a dovezilor de curtoazie contribuie laolaltă la nenorocirea vieţii. Se va descoperi în cele din urmă că tăgăduirea de sine spre binele şi fericirea
18:19 celor din jurul nostru sunt în mod special avute în vedere în cadrul raportului care se face în ceruri vieţii noastre. De asemenea, se va descoperi că grija pentru propria persoană, fără a ţine seama de binele şi fericirea celorlalţi, nu trece neobservată de Tatăl ceresc. 12
18:20 Un soţ care a dat greş în a-şi exprima dragostea. Un cămin în care domneşte dragostea, exprimată prin cuvinte, priviri şi fapte, este un loc în care îngerilor la face plăcere să-şi manifeste prezenţa şi să sfinţească locul cu razele de lumină ale slavei. Într-o astfel de casă, datoriile umile ale vieţii au farmec. Nici una dintre datoriile vieţii nu va fi neplăcută pentru soţia ta în astfel de împrejurări. Ea le aduce la îndeplinire cu tragere de inimă, va fi ca o rază de soare pentru toţi din preajma ei şi inima ei, plină de bucurie, Îi va cânta Domnului. În prezent, ea simte că nu o iubeşti. Tu ai dat ocazia să aibă acest sentiment. Tu îţi faci datoriile ce îţi revin în calitate de cap al familiei, însă există o lipsă. Există grava lipsă a influenţei preţioase a dragostei, care determină atenţii pline de bunătate. Iubirea trebuie văzută în priviri şi purtare şi auzită în tonul vocii. 13
18:21 O soţie nemulţumitoare, preocupată de sine. Caracterul moral al celor uniţi prin căsătorie este fie înnobilat, fie degradat prin unirea lor; iar lucrarea aceasta de deteriorare săvârşită de o fire josnică, înşelătoare, egoistă, necontrolabilă, este începută la scurt timp după ceremonia nunţii. Dacă tânărul face o alegere înţeleaptă, el va avea pe cineva care va fi alături de el, îşi va aduce contribuţia cât îi va sta în putinţă, în purtarea poverilor vieţii, îl va înnobila şi rafina şi îl va face fericit prin dragostea ei. Însă, dacă soţia are un caracter capricios, tendinţa de a se admira pe sine, dacă este pretenţioasă, acuzatoare, şi va pune pe seama soţului
18:22 motive şi sentimente care nu îşi au originea decât în temperamentul ei pervertit; dacă nu are discernământul de a-i recunoaşte şi aprecia dragostea, ci vorbeşte de neglijarea şi lipsa iubirii, deoarece el nu îi satisface toate capriciile, atunci aproape inevitabil ea va face ca tocmai acea stare de lucruri pe care o deplânge să devină realitate şi toate acele acuzaţii vor deveni lucruri reale. 14
18:23 Caracteristici ale unei soţii şi mame prietenoase. În loc să se scufunde în mulţimea treburilor gospodăreşti care o înrobesc, ar trebui ca soţia şi mama să-şi ia timp să citească, să se informeze, să-i ţină companie soţului ei şi să urmărească dezvoltarea fizică şi mintală a copiilor ei. Ea ar trebui să folosească cu înţelepciune anumite ocazii pentru a-i influenţa pe cei dragi în direcţia unei vieţi cu idealuri înalte. Soţia trebuie să-şi ia timp să facă din scumpul Mântuitor un Tovarăş de zi cu zi şi un Prieten apropiat. Să-şi ia timp să studieze Cuvântul Său, să meargă cu copiii pe câmp şi să-i înveţe despre Dumnezeu, prin frumuseţea lucrărilor Sale.
18:24 Ea trebuie să fie optimistă şi bine dispusă. În loc să-şi petreacă clipa disponibilă cosând, cârpind la nesfârşit, trebuie să facă din fiecare seară un moment plăcut, o reuniune familială, după îndeplinirea datoriilor zilei. Mulţi dintre bărbaţi vor alege atunci compania căminului lor, în loc să meargă la club sau la cârciumă. Mulţi băieţi nu vor mai pierde vremea pe stradă sau la prăvălia din colţ. Multe fete ar fi salvate din primejdia unor întovărăşiri frivole, înşelătoare. Influenţa căminului ar fi, atât pentru părinţi, cât şi pentru copii, ceea ce Dumnezeu a rânduit să fie - o binecuvântare de-a lungul întregii vieţii. 15
18:25 Viaţa de căsătorie nu este doar o idilă; ea are dificultăţi reale, specificul ei. Soţia nu trebuie să se considere o păpuşă ce trebuie păzită, ci o femeie; o femeie care pune umărul la ducerea poverilor reale, nu imaginare, şi trăieşte o viaţă înţelegătoare, atentă, socotind că mai sunt,
18:26 pe lângă sine, şi alte lucruri la care trebuie să se gândească... Viaţa reală îşi are părţile ei întunecoase şi necazurile ei. La fiecare suflet trebuie să vină încercări. Satana lucrează continuu pentru a tulbura credinţa şi a distruge curajul şi speranţa fiecăruia. 16
18:27 Sfat pentru un cuplu nefericit. Căsnicia voastră a semănat foarte mult cu un deşert - au fost doar câteva pete cu verdeaţă, la care să priveşti înapoi şi să-ţi facă plăcere amintirea lor. Nu ar fi trebuit să fie astfel.
18:28 Dragostea nu mai poate exista, dacă nu este dovedită prin fapte exterioare, tot aşa după cum focul nu poate fi întreţinut fără combustibil. Tu, frate C, ai simţit că este înjositor pentru demnitatea ta să dovedeşti duioşie prin fapte de bunătate sau să cauţi ocazia de a-ţi arăta afecţiunea faţă de soţia ta prin cuvinte atente şi stimă. Sentimentele tale sunt schimbătoare şi foarte mult influenţate de împrejurări... Lasă-ţi grijile, îngrijorările şi supărările la locul de muncă. Vino acasă voios, mulţumit, prietenos, duios şi iubitor. Va fi astfel mai bine decât să cheltui bani pe medicamente sau la medici pentru soţia ta. Aceasta va fi sănătate pentru trup şi tărie pentru suflet. Vieţile voastre au fost foarte nenorocite. Fiecare dintre voi aţi contribuit la aceasta. Lui Dumnezeu nu-I face plăcere să vă vadă nefericiţi; este o stare pe care aţi generat-o voi prin dorinţa de a stăpâni.
18:29 Vă lăsaţi dominaţi de sentimente. Socoteşti înjositor pentru demnitatea ta, frate C, să dovedeşti iubire, să vorbeşti frumos şi delicat. Cuvintele atente, socoteşti tu, miros a moliciune şi nu sunt necesare. Însă, în locul acestora, curg cuvinte nervoase, de ceartă, discordie şi critică...
18:30 Nu deţii elementele unui spirit mulţumitor. Insişti asupra necazurilor tale; vezi în faţa ochilor numai dorinţe imaginare şi sărăcie; te socoteşti chinuit, necăjit, torturat; creierul parcă ţi-a luat foc, iar spiritul ţi-e deprimat. Nu nutreşti dragoste pentru Dumnezeu şi mulţumire în inimă pentru toate binecuvântările pe care ţi le-a dat bunul Tată ceresc. Tu vezi situaţiile grele ale vieţii. O demenţă lumească te-a ferecat ca nişte nori grei şi întunecoşi. Satana tresaltă în dreptul tău, pentru că eşti nenorocit când pacea şi fericirea îţi sunt la îndemână. 17
18:31 Dragostea şi stăpânirea de sine răsplătite. Fără dragoste şi stăpânire de sine, reciprocă, nici o putere pământească nu vă menţine uniţi în legăturile unităţii creştine. Relaţia voastră în căsnicie ar trebui să fie apropiată şi atentă, sfântă şi nobilă, răspândind o putere spirituală în vieţile voastre, pentru a putea fi unul pentru altul tot ceea ce cere Cuvântul lui Dumnezeu să fiţi. Când veţi îndeplini condiţiile cerute de Domnul, atunci cerul va fi jos pe pământ, iar Dumnezeu în viaţa voastră. 18
18:32 Nu uitaţi, stimate frate şi stimată soră, că Dumnezeu este dragoste şi că prin harul Său puteţi avea succes în a vă face unul pe altul fericiţi, aşa cum v-aţi angajat prin legământul căsătoriei. 19
18:33 Bărbaţii şi femeile pot atinge idealul pe care îl are Dumnezeu cu ei, dacă Îl vor lua pe Domnul Hristos ca ajutor. Ceea ce înţelepciunea omenească nu poate face va aduce la îndeplinire harul Său - în dreptul acelora care I se consacră Lui cu încredere. Providenţa Lui poate uni inimile prin legături care sunt de origine divină. Dragostea nu va fi doar un schimb de cuvinte dulci şi măgulitoare. Războiul de ţesut al cerului ţese o urzeală mai fină, şi totuşi mai rezistentă, decât poate fi ţesută de orice război pământesc. Rezultatul nu este o pânză, ci o ţesătură
18:34 rezistentă ce va suporta uzura probei şi încercării. Inimile vor fi legate prin legăturile de aur ale iubirii care este răbdătoare. 20
18:35 1. Testimonies for the Church, Vol. 7, p.45.
18:36 2. Divina vindecare, p.261.
18:37 3. Id., p.261.
18:38 4. Testimonies for the Church, Vol. 7, p.47.
18:39 5. Divina vindecare, p.261.
18:40 6. Review and Herald, 2 feb. 1886.
18:41 7. Letter 18a, 1891.
18:42 8. Testimonies for the Church, Vol. 7, p.47.
18:43 9. Divina vindecare, p.261, 262.
18:44 10. Testimonies for the Church, Vol. 3, p.539.
18:45 11. Id., Vol. 4, p.621, 622.
18:46 12. Id., Vol. 2, p.133, 134.
18:47 13. Id., p.417, 418.
18:48 14. Letter 10, 1889.
18:49 15. Divina vindecare, p.209, 210.
18:50 16. Letter 34, 1890.
18:51 17. Testimonies for the Church, Vol. 1, p.695-697.
18:52 18. Letter 18a, 1891.
18:53 19. Testimonies for the Church, Vol. 7, p.49.
18:54 20. Divina vindecare, p.264.