Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Căminul adventist

Căminul adventist, 12


12:1 Cap. 10 - Când este nevoie de sfat

12:2 Căutaţi sfat în Biblie. Fiind instituită de Dumnezeu, căsătoria este o rânduială sfântă şi nu trebuie privită într-un spirit egoist. Aceia care au în vedere acest pas ar trebui să mediteze în mod solemn şi cu rugăciune la importanţa acesteia şi să caute sfatul divin pentru a şti dacă merg pe o cale în armonie cu voia lui Dumnezeu. Sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu în această privinţă trebuie avute în vedere cu multă atenţie. Cerul priveşte cu plăcere asupra acelei căsătorii încheiate pe baza dorinţei sincere de a se conforma sfaturilor date în Scriptură. 1

12:3 Dacă există vreun subiect ce trebuie chibzuit cu calm şi judecând fără pasiune, atunci acela este subiectul căsătoriei.

12:4 Dacă este nevoie vreodată de Biblie ca sfătuitor, atunci acel moment este înainte de a face pasul prin care două persoane se leagă pentru o viaţă. Totuşi, sentimentul predominant este acela că, în această problemă, sentimentele trebuie luate în seamă şi, în mult prea multe cazuri, sentimentalismul bolnăvicios preia cârma şi conduce spre ruină. Este punctul în care tinerii dovedesc inteligenţă în cea mai mică măsură; este subiectul asupra căruia ei refuză să gândească. Căsătoria pare să aibă o putere de vrajă asupra lor. Ei nu se supun lui Dumnezeu. Simţurile lor sunt ferecate, iar ei acţionează în secret ca şi când cineva s-ar amesteca în planurile lor. 2

12:5 Mulţi navighează în ape tulburi. Ei au nevoie de un pilot, dar ei privesc cu dispreţ ajutorul de care au atât de mare nevoie, crezând că ei sunt în stare să-şi cârmuiască propria barcă fără să-şi dea seama însă că aceasta este pe punctul de a se lovi de o stâncă ascunsă,

12:6 ceea ce ar produce naufragiul, ruinarea credinţei şi a fericirii... Dacă nu vor fi cercetători sârguincioşi ai Cuvântului lui Dumnezeu (Biblia), ei vor face greşeli grave, care vor dăuna fericirii lor şi a altora atât pentru viaţa de acum, cât şi pentru cea viitoare. 3

12:7 Necesitatea rugăciunii în vederea unei hotărâri potrivite. Dacă bărbaţii şi femeile obişnuiesc să se roage de două ori pe zi înainte de a întrezări căsătoria, ei ar trebui să se roage de patru ori pe zi atunci când se anticipă acest pas. Căsătoria este ceva care vă va influenţa şi afecta atât viaţa de acum, cât şi cea viitoare...

12:8 Majoritatea căsătoriilor din timpul nostru şi felul în care decurg ele fac din acestea un semn al sfârşitului. Bărbaţi şi femei sunt atât de neînduplecaţi, atât de încăpăţânaţi, încât Dumnezeu este lăsat în afara acestei probleme. Religia este dată deoparte, ca şi când nu ar avea nici o însemnătate în această problemă atât de solemnă şi de importantă. 4

12:9 Când dragostea nebună este surdă la sfat. Două persoane fac cunoştinţă; se îndrăgostesc nebuneşte una de alta şi întreaga atenţie le este absorbită într-acolo. Raţiunea este orbită, iar judecata este dată peste cap. Nu vor să se supună nici unui sfat, nu acceptă să fie călăuziţi, ci insistă că ei au propria lor cale, indiferent care ar fi consecinţele. Ca o boală molipsitoare, de care nu poţi scăpa, dragostea nebună, care îi stăpâneşte, trebuie să-şi urmeze cursul; şi se pare că nimic nu o poate opri.

12:10 Este posibil ca cei din jurul lor să-şi dea seama că, dacă cei doi s-ar uni prin căsătorie, urmarea ar fi nefericirea pe toată durata vieţii. Însă rugăminţile şi sfaturile sunt date în zadar. Este posibil ca, prin această unire, utilitatea aceluia pe care Dumnezeu l-ar binecuvânta în lucrarea Sa, să fie mutilată şi distrusă; însă

12:11 argumentele sunt nebăgate în seamă. Tot ce spun bărbaţii şi femeile cu experienţă se dovedeşte ineficient; este imposibil să le schimbi decizia la care i-au condus dorinţele lor. Ei pierd interesul pentru adunările din casa de rugăciune şi pentru tot ce este legat de religie. Sunt îndrăgostiţi nebuneşte unul de altul, iar datoriile vieţii sunt neglijate, ca şi cum ar fi de mică importanţă. 5

12:12 Tinerii au nevoie de înţelepciunea şi experienţa celor în vârstă. Când există atâta suferinţă în urma căsătoriilor încheiate, de ce oare nu doresc tinerii să fie înţelepţi? De ce continuă ei să aibă simţământul că nu au nevoie de sfatul celor mai în vârstă şi cu experienţă? În afaceri, atât bărbaţii, cât şi femeile sunt foarte precauţi. Înainte de a se angaja într-o anumită activitate, ei se pregătesc pentru acea lucrare. Ei dedică timp, bani şi mult studiu atent subiectului respectiv în aşa fel, încât să nu dea greş în acea întreprindere.

12:13 Cu atât mai multă precauţie ar trebui dovedită atunci când se păşeşte în relaţie de căsătorie - o relaţie care afectează generaţiile viitoare şi viaţa viitoare. În loc de aceasta, subiectul este tratat în glumă, cu uşurinţă, din impuls şi pasiune, orbire şi lipsa acordării unei consideraţii atente şi calme. Singura explicaţie pentru acest lucru este că lui Satana îi place să vadă suferinţă şi ruină în lume şi el ţese această plasă pentru a încurca sufletele în ea. El se bucură să vadă aceste persoane nechibzuite, pierzând bucuria în această lume şi căminul din cea viitoare. 6

12:14 Judecata matură a părinţilor trebuie apreciată. Trebuie oare copiii să ţină seama doar de propriile lor dorinţe şi înclinaţii, şi să nu ţină seama de sfatul şi judecata părinţilor lor? Unii par a nu ţine cont niciodată de dorinţele şi preferinţele părinţilor lor şi nici de judecata lor matură. Egoismul a ferecat uşile

12:15 inimilor lor în ce priveşte afecţiunea filială. Minţile celor tineri trebuie trezite în această privinţă. Porunca a cincia este singura poruncă însoţită de o făgăduinţă, însă este tratată cu uşurinţă şi chiar ignorată în mod voit de cel îndrăgostit. Desconsiderarea dragostei mamei, dezonorarea purtării de grijă a tatălui sunt păcate care rămân înregistrate în dreptul multor tineri.

12:16 Una dintre cele mai mari greşeli, legate de acest subiect, este aceea de a nu tulbura sentimentele celor tineri şi fără experienţă, de a nu se amesteca nimeni în dragostea lor. Acesta este un subiect care trebuie examinat din toate punctele de vedere. Ajutorul oferit de experienţa celorlalţi şi o cumpănire cu calm şi atenţie a problemei de către ambele părţi constituie lucruri esenţiale. Subiectul acesta este tratat în general cu prea multă uşurinţă de marea majoritate a oamenilor. Tinerii mei prieteni, luaţi pe Dumnezeu şi părinţii voştri temători de El ca sfătuitori! Rugaţi-vă pentru aceasta! 7

12:17 Încredeţi-vă în părinţii credincioşi. Dacă sunteţi binecuvântaţi cu părinţi temători de Dumnezeu, căutaţi-le sfatul. Deschideţi-vă lor cu speranţele şi planurile voastre; învăţaţi lecţiile pe care le-au învăţat ei în experienţa lor de viaţă. 8

12:18 Dacă ar fi mai apropiaţi de părinţii lor, dacă s-ar încrede în ei şi şi-ar destăinui lor bucuriile şi necazurile lor, copiii s-ar păzi de multe dureri de cap în viitor. Când sunt confuzi şi nu ştiu ce cale să aleagă, ei trebuie să le prezinte părinţilor situaţia lor exact aşa cum o văd ei şi să le ceară sfatul. Cine ar putea întrevedea mai bine pericolele decât părinţii credincioşi? Cine le-ar putea înţelege mai bine temperamentul decât aceştia? Copiii care sunt creştini vor aprecia, mai presus de orice binecuvântare pământească, iubirea şi aprobarea părinţilor lor temători de Dumnezeu. Părinţii pot simţi împreună

12:19 cu copiii lor şi se pot ruga pentru ei şi cu ei ca Dumnezeu să-i apere şi să-i călăuzească. Mai presus de orice, ei îi vor încredinţa pe aceştia Prietenului şi Sfătuitorului lor, care nu dă greş niciodată. 9

12:20 Părinţii să îndrume sentimentele copiilor lor. Taţii şi mamele trebuie să simtă că le revine datoria de a călăuzi sentimentele copiilor lor, astfel ca acestea să fie îndreptate asupra acelora care le-ar putea fi tovarăşi potriviţi. Aceasta trebuie simţită ca o datorie, îndeplinită prin învăţăturile pe care le dau, prin propriul lor exemplu, prin harul lui Dumnezeu, pentru a modela caracterul copiilor încă din cei mai fragezi ani ai lor, astfel ca ei să fie curaţi şi nobili şi să fie atraşi spre bine şi adevăr. Cei ce se aseamănă se atrag; cei ce se aseamănă se apreciază. Faceţi ca dragostea pentru adevăr, curăţie şi bunătate să fie încă de timpuriu sădită în suflet, iar tinerii vor căuta societatea acelora care posedă aceste caracteristici. 10

12:21 Exemplul lui Isaac. Părinţii nu ar trebui să piardă niciodată din vedere responsabilitatea pentru fericirea viitoare a copiilor lor. Supunerea cu respect a lui Isaac faţă de hotărârea tatălui său a fost rezultatul educaţiei prin care a învăţat să-i placă o viaţă de ascultare. 11

12:22 Isaac a fost mult onorat de Dumnezeu, devenind moştenitorul făgăduinţelor prin care lumea avea să fie binecuvântată; chiar când a avut vârsta de patruzeci de ani, el s-a supus deciziei tatălui său, care l-a desemnat pe slujitorul său, un om cu experienţă şi temător de Dumnezeu, să-i aleagă o soţie. Iar rezultatul acestei căsătorii, aşa cum este prezentată în Scripturi, este o imagine tandră şi frumoasă a fericirii familiale: "Isaac a adus-o în cortul mamei sale Sara, a luat-o pe Rebeca şi aceasta i-a devenit soţie iar el a iubit-o; şi astfel Isaac a fost mângâiat după moartea mamei sale." 12

12:23 Părinţii înţelepţi vor fi grijulii. Veţi întreba: "Ar trebui oare părinţii să aleagă un tovarăş de viaţă pentru fiul sau fiica lor fără a ţine seama de părerea şi sentimentele acestuia sau acesteia?" Voi pune această întrebare aşa cum ar trebui să sune de fapt: "Ar trebui oare ca fiul sau fiica să-şi aleagă tovarăşul de viaţă fără a-şi consulta mai întâi părinţii, având în vedere că un asemenea pas va afecta fericirea părinţilor care îşi iubesc copiii?" Şi trebuie oare ca fiul sau fiica să persiste pe propria cale, în ciuda sfaturilor şi rugăminţilor părinţilor săi? Răspund cu hotărâre: NU, chiar dacă nu s-ar căsători niciodată. Porunca a cincia opreşte un astfel de curs. "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău." Aceasta este o poruncă însoţită de o făgăduinţă pe care Dumnezeu o va împlini cu siguranţă faţă de aceia care sunt ascultători. Părinţii înţelepţi nu vor alege niciodată tovarăşi de viaţă pentru copiii lor fără a le respecta dorinţele. 13

12:24 1. Letter 17, 1896.

12:25 2. Fundamentals of Christian Education, p.103.

12:26 3. Id., p.100.

12:27 4. Solii pentru tineret, p.353.

12:28 5. Review and Herald, 25 sep. 1888.

12:29 6. Review and Herald, 2 feb. 1886.

12:30 7. Fundamentals of Christian Education, p.104.

12:31 8. Divina vindecare, p.260.

12:32 9. Fundamentals of Christian Education, p.105, 106.

12:33 10. Patriarhi şi profeţi, p.170.

12:34 11. Id., p.169.

12:35 12. Id., p.168, 169.

12:36 13. Testimonies for the Church, Vol. 5, p.108.

12:37 Partea a IV-a

12:38 FACTORI CARE CONDUC SPRE SUCCES SAU EŞEC