16:16 Duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon.
I-au strâns. Este vorba de cele trei duhuri necurate din v. 13, 14. În ce priveşte procesul strângerii, vezi comentariul de la v. 14.
Adepţii ambelor interpretări sunt de acord că strângerea are loc în timpul plăgii a şasea, dar că bătălia este dată în timpul celei de a şaptea (vezi Smith, op. cit., p. 702; vezi comentariul de la Apocalipsa 16,12.17).
Cei strânşi sunt împăraţii pământului din v. 14.
Conform primei interpretări, împăraţii pământului, sau forţele militare ale pământului, sunt adunate în Valea Meghido, în nordul Palestinei (vezi comentariul de la v. 12, 14). Conform celei de-a doua interpretări, împăraţii pământului se unesc în idei şi în scop (vezi comentariul de la cap. 17,13.17). Compară cu Psalmi 83,4.5.
Locul. Gr. topos, ,,loc”, care este folosit în mai multe sensuri: ca localizare geografică, un ,,loc” într-o carte, un statut, sau figurat, ,,condiţie” sau ,,situaţie”, ca în Faptele Apostolilor 25,16 (,,putinţa”) şi în Evrei 12,17. Conform primei interpretări, care pune accentul pe implicaţiile geografice, acest cuvânt se referă la Valea Meghido, Câmpia Esdraelon, în nordul Palestinei (vezi comentariul de la Apocalipsa 16,12.14). Conform celei de-a doua interpretări, care pune accentul asupra semnificaţiei simbolice a expresiilor din v. 12–16 (vezi comentariul de la v. 12), acest cuvânt face referire la ,,condiţia” sau dispoziţia în care se adună împăraţii pământului – înţelegerea lor de a nimici poporul lui Dumnezeu (vezi comentariul de la cap. 16,14; 17,13).
Pe evreieşte. Poate că prin asta Ioan intenţiona să-şi direcţioneze cititorii asupra unui studiu al Armaghedonului ca termen ebraic, pentru a revedea istoria ebraică şi a înţelege astfel acest nume criptic.
Armaghedon. Gr. Harmageddon, o transliterare din ebraică, după cum declară Ioan. Dovezile textuale favorizează termenul Harmagedon, dar pot fi citate dovezi textuale şi pentru Armagedon, Armagedo, Mageddon şi altele. Ţinând cont de faptul că, după cât se ştie până în prezent, nici un loc geografic nu a purtat vreodată acest nume, semnificaţia acestui termen nu este uşor lămurită. De asemenea, opiniile diferă cu privire la care cuvânt sau cuvinte ebraice sunt reprezentate de transliterarea greacă. Termenul Harmageddon provine din două cuvinte ebraice, dintre care primul poate fi ’ir, ,,cetate”, deşi e mult mai probabil har, ,,munte”. După cum s-a observat deja, unele manuscrise antice omit cu totul prima silabă, ar- sau har.
În ce priveşte a doua parte a numelui, - mageddon, au fost sugerate două etimologii diferite: (1) Că –mageddon vine de la ebraicul megiddo sau megiddon (1 Regi 9,15; Zaharia 12,11), vechea cetate Megiddo, de unde a venit numele importantei trecători prin munţi, în sud-vest, către Valea Israelului, în nord şi nord-est (2 Cronici 35,22), şi către Râul Chison (Judecători 4,7.13; 5,19.21), care curge prin această vale. (2) Că -mageddon vine de la mo’ed, cuvântul ebraic folosit de obicei în Vechiul Testament pentru ,,întâlnire” (Exodul 27,21; 28,43; 29,4.10.11.30.32; etc.), pentru o ,,sărbătoare” rânduită (vezi comentariul de la Leviticul 23,2) şi pentru ,,adunare” sau ,,loc de adunare” (Plângeri 1,15; 2,6). Prima etimologie leagă numele compus, Armaghedon, de geografia şi istoria vechiului Megiddo, în timp ce a doua sugerează o posibilă legătură cu marea luptă dintre Hristos şi Satana.
La Isaia 14,13, unde har-mo’ed este tradus ,,muntele adunării” şi desemnează muntele pe care a fost aşezat templul lui Solomon, la nord de Ierusalimul antic, se spune despre Lucifer că a dorit să ia locul lui Dumnezeu, în calitatea Sa de conducător suprem al lui Israel (vezi comentariul de acolo). Compară cu sintagma ,,cortul întâlnirii” (Exodul 33,7; etc.).
Adepţii primei interpretări cu privire la Armaghedon consideră că acest cuvânt vine de la ebraicul har-megiddo, ,,muntele lui Megiddo”, şi interpretează numele aşa cum este folosit în Apocalipsa 16,16, în termenii împrejurărilor geografice şi ai evenimentelor istorice ale oraşului antic Megiddo. Adepţii celui de-al doilea punct de vedere interpretează prima etimologie în mod figurat, adică evenimentele istoriei Vechiului Testament, asociate cu împrejurimile geografice ale cetăţii antice Megiddo (vezi Judecători 4,4 la 5,31, în special cap. 5,31; cap. 6,33 la 7,25; 1 Regi 18,36–40; Psalmi 83; compară cu 2 Cronici 35,20–24), dar fără a atribui o semnificaţie geografică termenului Armaghedon din Apocalipsa 16,16 (vezi comentariul de la v. 12). Ei înţeleg a doua etimologie, har-mo’ed, tot figurat, pe baza folosirii acestui cuvânt în Isaia 14,13, în termenii marii lupte dintre Hristos şi Satana (vezi Apocalipsa 12,7–9.17; 17,14; 19,11–21).