9:21 pe când vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede în zbor iute, omul Gabriel, pe care-l văzusem mai înainte într-o vedenie, şi m-a atins în clipa când se aducea jertfa de seară.
Gavril. Sau ,,Gabriel”. Vezi cap. 8,15.16. Aceasta este aceeaşi fiinţă care explica primele trei părţi ale viziunii cap. 8. El revine acum cu gândul să termine lucrarea ce-i fusese încredinţată.
Unii comentatori au trecut cu vederea strânsa legătură care este între cap. 8 şi 9, şi prin urmare n-au înţeles nici legătura dintre cele ,,2300 de zile” ale cap. 8 şi cele 70 de ,,săptămâni” ale cap. 9. Contextul, totuşi, necesită tocmai legătura aceasta, după cum se dovedeşte prin cele ce urmează:
1. 1. Toate simbolurile viziunii din cap. 8,2-14 sunt explicate pe deplin în v. 15-26 cu excepţia celor 2300 de ,,zile” din versetele 13 şi 14 (vezi GC 325). În realitate toate cele din versetele 13 şi 14 sunt explicate în versetele 24 şi 25 cu excepţia perioadei de timp implicate. În v. 26 Gabriel menţionează perioada timp, dar îşi întrerupe explicaţia înainte de a spune ceva despre ea (vezi nr. 3, mai jos).
2. 2. Daniel ştia că cei 70 de ani de captivitate prezişi de profetul Ieremia aproape trecuseră (cap. 9,2; vezi Vol. III, p. 90-92; 94-97; vezi comentariul la Ieremia 25,11).
3. 3. Daniel nu înţelesese perioada de timp a celor 2300 de zile, singura parte a viziunii care încă nu fusese explicată (cap. 8,27; vezi nr. 1 de mai sus) şi evident se temea că aceasta implica o extindere a captivităţii şi continuarea pustiirii sanctuarului (vezi cap. 9,19). El ştia că făgăduinţa restaurării era condiţionată de pocăinţă sinceră a lui Israel (SL 48; vezi Vol. III, p. 34).
4. 4. Perspectiva teribilei persecuţii în cursul celor 2300 de ,,zile” (Daniel 8,10-13,23-25), s-a dovedit mai mult decât putea suporta bătrânul Daniel, şi ca urmare el ,,a stat leşinat şi bolnav mai multe zile” (cap. 8,27; GC 325). Din cauza aceasta îngerul a întrerup explicaţia viziunii la data aceea.
5. 5. În intervalului care a urmat până la întoarcerea îngerului (cap. 9,21) Daniel s-a îndreptat către profeţiile lui Ieremia pentru a ajunge la o înţelegere mai clară a scopului divin cu Captivitatea (vezi Vol. III, p. 31), mai ales cu privire la cei 70 de ani (cap. 9,2).
6. 6. Ajungând la concluzia că abaterile lui Israel ca naţiune purtau răspunderea pentru ceea ce evident părea o prelungire a celor 70 de ani (vezi nr. 3 de mai sus), Daniel a mijlocit cu cea mai mare căldură la Dumnezeu pentru iertare, pentru întoarcerea exilaţilor captivi, şi pentru rezidirea sanctuarului din Ierusalim, acum pustiu (vezi cap. 9,13-19). Rugăciunea lui se încheie cu o repetare a cererii ca Dumnezeu să ,,ierte” păcatele naţiunii şi să nu ,,zăbovească” în împlinirea făgăduinţei de refacere (v. 19).
7. 7. Observaţi îndeosebi că partea nelămurită a viziunii din cap. 8 prezisese că ,,sfântul Locaş şi oştirea” urmau să fie ,,călcate în picioare” (v. 13, 14, 24) timp de 2300 de ,,zile”. În rugăciunea sa, Daniel Îl roagă pe Dumnezeu ca timpul rânduit pentru Captivitate să nu fie prelungit (vezi v. 16-19). O comparaţie atentă a rugăciunii din cap. 9 cu problema din cap. 8 arată clar şi dincolo de orice îndoială că Daniel avea în minte această chestiune atunci când se ruga. El credea că vedenia celor 2300 de ,,zile” cu privire la sanctuar şi persecutarea poporului lui Dumnezeu ar însemna implicit că Dumnezeu va ,,zăbovi” cu refacerea (cap. 9,19).
8. 8. Ca răspuns la rugăciunea aceasta, Gabriel, care fusese însărcinat să interpreteze vedenia din cap. 8 (cap. 8,15-19) dar care încă nu completase explicaţia (vezi nr. 4, de mai sus) l-a salutat pe Daniel cu înştiinţarea: ,,Am venit acum să-ţi luminez mintea” (cap. 9,22).
1. 9. Explicaţia dată în cap. 9,24-27 este exact răspunsul Cerului la rugăciunea lui Daniel (v. 23), şi soluţia la problema cu privire la care el se ruga (vezi nr. 6 şi 7 de mai sus). Comparaţi porunca iniţială dată lui Gabriel de a-i explica lui Daniel vedenia (cap. 8,16) cu înnoirea acestei porunci în timpul rugăciunii lui Daniel (cap. 9,23), şi porunca dată de Gabriel lui Daniel de a lua ,,aminte” şi a ,,înţelege” (cap. 8,17.19), cu expresii similare din cap. 9,23.
2. 10. Notaţi îndeosebi că lui Daniel i s-a spus: ,,ia aminte la cuvântul acesta şi înţelege vedenia” (cap. 9,23), adică, viziunea pe care o avusese ,,mai înainte” (v. 21). Aceste cuvinte nu se pot referi la viziunea din cap. 8,2-14, întrucât nici o altă viziune nu mai fusese dată de la aceea. Comparaţi cuvintele ,,tâlcuieşte-i vedenia” (cap. 8,16) cu ,,înţelege vedenia” (cap. 9,23).
3. 11. În felul acesta contextul precizează dincolo de orice posibilitate de îndoială că explicaţia din cap. 9,24-27 este o continuare şi o completare a explicaţiei începută în cap. 8,15-26, şi că explicaţia din cap. 9,24-27 se ocupă exclusiv de porţiunea neexplicată a vedeniei, adică, cu perioada de timp a celor 2300 de ,,zile” ale cap. 8,13.14. Îngerul este Gabriel în ambele cazuri (cap. 8,16; 9,21), subiectul este identic, iar contextul arată că partea finală a explicaţiei reia firul explicaţiei de la punctul de unde fusese întreruptă în cap. 8.
Repede. Cât de plină de mângâiere este cunoaşterea faptului că cerul este aproape de pământ. Ori de câte ori avem nevoie de ajutor şi îl cerem, Domnul însărcinează un înger sfânt să vină în ajutorul nostru fără zăbavă.
M-a atins. Ebr. maga’, care ar putea să însemne doar ,,a ajuns” sau ,,s-a apropiat”. Nu putem fi siguri care sens este intenţionat aici.
Jertfa. Ebr. minchah. În legea levitică acesta este cuvântul obişnuit pentru ,,jertfa de grâu” (sau ,,jertfa de mâncare”). O jertfă specială din făină de grâu însoţea arderea de tot de dimineaţa şi de seara (vezi Numeri 28,3-8), Evident că Daniel se ruga pe vremea când se aducea jertfa de seară la Templu.