Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Tragedia veacurilor/ 32
Cap. 30 - Vrajmasia dintre om si Satana
Dumnezeu spune: "Voi pune vrajmasie". Aceasta vrajmasie nu se arata in mod natural. Cand omul a calcat Legea divina, firea lui a devenit pacatoasa si el era in armonie, si nu in lupta cu Satana. In mod natural, nu exista vrajmasie intre omul pacatos si incepatorul pacatului. Amandoi au devenit rai prin apostazie. Cel decazut nu-si gaseste odihna niciodata, in afara de cazul cand castiga simpatie si sprijin, facandu-i si pe altii sa-i urmeze exemplul. Pentru motivul acesta, ingerii cazuti si oamenii nelegiuiti se unesc intr-o tovarasie disperata. Daca Dumnezeu n-ar fi intervenit in mod deosebit, Satana si omul s-ar fi unit intr-o alianta impotriva cerului; si, in loc sa nutreasca vrajmasie contra lui Satana, intreaga familie omeneasca s-ar fi unit in impotrivire contra lui Dumnezeu.
Satana l-a dus pe om la pacat, asa cum i-a facut pe ingeri sa se razvrateasca, pentru a-si asigura in felul acesta colaborarea in lupta lui impotriva cerului. Intre el si ingerii cazuti n-a fost nici o deosebire in ceea ce priveste ura lor fata de Hristos; in timp ce toate celelalte puncte erau in discordie, ei erau strans uniti
in opozitia lor contra autoritatii Conducatorului universului. Dar cand Satana a auzit declaratia ca avea sa fie vrajmasie intre el si femeie, intre samanta lui si samanta ei, a stiut ca eforturile lui pentru a corupe firea omeneasca urmau sa fie zadarnicite; ca prin anumite mijloace omul avea sa fie in stare sa reziste puterii sale.
Vrajmasia lui Satana impotriva neamului omenesc este aprinsa pentru ca, prin Hristos, el este obiectul iubirii si grijii lui Dumnezeu. El doreste sa zadarniceasca planul divin pentru rascumpararea omului, ca sa arunce dezonoare asupra lui Dumnezeu, desfigurand si intinand lucrarea mainilor Sale; el voia sa produca amaraciune in ceruri si sa umple pamantul de blestem si pustiire. Si el arata tot acest rau ca fiind urmarea lucrarii lui Dumnezeu prin crearea omului.
Harul pe care Hristos il sadeste in suflet este acela care creeaza in om vrajmasia contra lui Satana. Fara acest har transformator si aceasta putere innoitoare, omul ar fi sclavul lui Satana, un rob totdeauna gata sa implineasca pretentiile lui. Dar principiul nou in suflet creeaza conflict acolo unde pana atunci fusese pace. Puterea pe care o impartaseste Hristos il face pe om in stare sa reziste tiranului si uzurpatorului. Pretutindeni unde se vede oroare fata de pacat, in loc de iubire fata de el, oriunde se rezista acestor patimi care au pus stapanire pe suflet si sunt biruite, acolo se vede efectul unui principiu intru totul de sus.
Antagonismul care exista intre spiritul lui Hristos si spiritul lui Satana s-a dat pe fata in modul cel mai pronuntat in felul in care lumea L-a primit pe Isus. Iudeii au ajuns sa-L lepede nu atat de mult pentru ca a venit fara bogatie lumeasca, pompa sau grandoare. Ei au vazut ca El detinea puterea care avea sa faca mai mult decat sa compenseze lipsa acestor avantaje exterioare. Insa curatia si sfintenia lui Hristos I-au atras ura celor nelegiuiti. Viata Lui de lepadare de sine si consacrarea Lui fara pacat erau o mustrare continua pentru un popor mandru si senzual. Aceasta a provocat vrajmasia impotriva Fiului lui Dumnezeu. Satana si ingerii cei rai s-au unit cu oamenii pacatosi. Toate fortele apostaziei au conspirat impotriva Luptatorului pentru adevar.
Aceeasi vrajmasie care s-a dovedit fata de Maestru s-a manifestat si fata de urmasii lui Hristos. Toti aceia care vad caracterul respingator al pacatului si cu putere de sus rezista ispitei vor trezi cu siguranta ura lui Satana si a supusilor sai. Ura fata de principiile cele curate ale adevarului, precum si mustrarea si prigonirea aparatorilor lui vor exista atata vreme cat exista pacat si pacatosi. Urmasii lui Hristos si slujitorii lui Satana nu se pot armoniza. Rusinea crucii nu a incetat. "Toti aceia care vor sa traiasca cu evlavie in Hristos Isus vor fi prigoniti" (2 Tim. 3,12).
Agentii lui Satana lucreaza continuu sub conducerea lui pentru a intari autoritatea si a cladi imparatia lui in opozitie cu guvernarea lui Dumnezeu. In scopul acesta, ei cauta sa-i amageasca pe urmasii lui Hristos si sa-i abata de la ascultarea de El. Asemenea conducatorului lor, ei interpreteaza gresit si pervertesc Scripturile pentru a-si atinge scopul. Dupa cum Satana a incercat sa arunce ocara asupra lui Dumnezeu, tot asa si agentii lui cauta sa calomnieze poporul lui Dumnezeu. Spiritul care L-a dus pe Hristos la moarte ii inspira si pe cei rai sa-i nimiceasca pe urmasii Lui. Toate acestea sunt prevestite in acea prima profetie: "Vrajmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei". Si aceasta va continua pana la incheierea timpului.
Satana isi aduna toate fortele si arunca toata puterea in lupta. De ce oare nu intalneste o impotrivire mai mare? De ce soldatii lui Hristos sunt atat de adormiti si indiferenti? Pentru ca, in realitate, au o legatura slaba cu Hristos; pentru ca sunt atat de lipsiti de Duhul Sau. Pacatul nu este pentru ei atat de respingator si de oribil cum a fost pentru Domnul lor. Ei nu se impotrivesc, asa cum a facut Hristos, cu rezistenta hotarata si categorica. Ei nu-si dau seama de raul nespus de mare si de rautatea pacatului si sunt orbiti atat de caracterul, cat si de puterea printului intunericului. Se da pe fata putina vrajmasie contra lui Satana si a lucrarilor lui, pentru ca este o lipsa de cunoastere atat de mare cu privire la puterea si la rautatea lui, cat si la marea intindere a luptei sale impotriva lui Hristos si a bisericii Sale. Aici multi sunt amagiti. Ei nu stiu ca vrajmasul lor este un general puternic,
Displayed: 5674 bytes.
Next part
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online