Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Tragedia veacurilor 24:51-*
Previous part
In acelasi fel, Miller si tovarasii lui au implinit profetia si au dat o solie despre care Inspiratia prevestise ca urma sa fie data lumii, dar ei n-ar fi dat-o daca ar fi inteles pe deplin proorociile care aratau catre dezamagirea lor si catre prezentarea unei alte solii ce trebuia predicata tuturor popoarelor, inainte ca Domnul sa vina. Prima si a doua solie ingereasca au fost vestite la timpul potrivit si au implinit lucrarea pe care Dumnezeu planuise sa o aduca la indeplinire prin ei.
Lumea se astepta ca, daca timpul a trecut si Hristos nu a venit, intregul sistem al adventismului se va prabusi. Dar in timp ce multi, sub aceasta ispita puternica, si-au parasit credinta, au fost altii care au ramas hotarati. Roadele miscarii advente, spiritul umilintei si al cercetarii de sine, al renuntarii la lume si al reformarii vietii, care insotise lucrarea, marturisea ca era de la Dumnezeu. Ei nu indrazneau sa nege ca puterea Duhului Sfant fusese aceea care lucrase in favoarea predicarii celei de a doua veniri si nu puteau gasi nici o greseala in calculul perioadelor profetice. Cei mai abili dintre impotrivitori nu au reusit sa rastoarne sistemul lor de interpretare profetica. Ei nu puteau consimti, fara o dovada biblica, sa renunte la pozitiile la care ajunsesera prin studiul staruitor si cu rugaciune al Scripturilor, cu mintile iluminate de Duhul
lui Dumnezeu si cu inimile arzand de puterea Lui vie; pozitii care suportasera criticile cele mai ascutite si impotrivirea cea mai darza a invatatorilor religiei zilei si a inteleptilor lumii si care statusera hotarati impotriva fortelor unite ale invatatilor si oratorilor, ale batjocoritorilor si injuriilor celor nobili sau josnici.
In adevar, fusese o greseala in ceea ce priveste evenimentul asteptat, dar nici aceasta nu putea zdruncina credinta lor in Cuvantul lui Dumnezeu. Cand Iona a vestit pe strazile Ninivei ca peste patruzeci de zile orasul va fi distrus, Dumnezeu a primit umilinta locuitorilor din Ninive si le-a prelungit timpul de har; dar solia lui Iona era trimisa de Dumnezeu, iar Ninive a fost pusa la incercare dupa voia Sa. Adventistii credeau ca in acelasi fel Dumnezeu ii condusese sa dea avertizarea despre judecata. "Ea, spuneau ei, a pus la incercare inimile tuturor acelora care au auzit-o si a trezit iubirea pentru venirea Domnului; sau a provocat ura, mai mult sau mai putin vazuta, dar cunoscuta de Dumnezeu, fata de venirea Sa. Ea a tras o linie... ca aceia care-si vor cerceta inimile sa stie de ce parte a ei s-ar fi gasit, daca ar fi venit Domnul - daca ar fi exclamat: 'Iata, acesta este Dumnezeul nostru pe care L-am asteptat ca ne va mantui' - sau daca ar fi strigat la stanci si la munti sa cada peste ei si sa-i ascunda de fata Aceluia care sta pe tron si de mania Mielului. In felul acesta, credem noi, Dumnezeu a incercat credinta copiilor Sai, i-a pus la proba si a vazut daca in ceasul incercarii vor da inapoi de la pozitia in care ar fi dorit sa-i aseze sau daca vor renunta la lumea aceasta si se vor sprijini cu incredere totala pe Cuvantul lui Dumnezeu." (The Advent Herald and Signs of the Times Reporter, vol. 8, nr. 14, 13 nov. 1844)
Simtamintele acelora care inca mai credeau ca Dumnezeu ii condusese in experienta prin care au trecut sunt exprimate in cuvintele lui William Miller: "Daca ar fi sa mai traiesc o data viata, cu aceleasi
dovezi pe care le-am avut atunci, ca sa fiu cinstit fata de Dumnezeu si fata de oameni, as face la fel cum am facut. Nadajduiesc ca hainele mele sunt curate de sangele sufletelor. Simt ca, atat cat mi-a stat in putere, sunt liber de orice vina in condamnarea lor. Cu toate ca am fost de doua ori dezamagit", scria acest barbat al lui Dumnezeu, "tot nu m-am prabusit, nici nu m-am descurajat... nadejdea mea in revenirea lui Hristos este tot atat de puternica ca totdeauna. Am facut numai ceea ce, dupa ani de cercetare solemna, am simtit de datoria mea sa fac. Daca am gresit, aceasta a fost din mila si iubirea fata de aproapele meu si din simtul datoriei fata de Dumnezeu. Un lucru stiu, n-am predicat nimic in afara de ceea ce am crezut si Dumnezeu a fost cu mine. Puterea Lui s-a aratat in lucrare si s-a facut astfel mult bine. Multe mii de oameni, dupa cat se poate cunoaste, au fost facute sa studieze Scripturile prin predicarea cu privire la timpul revenirii si, prin toate mijloacele, prin credinta si prin stropirea sangelui lui Hristos, s-au impacat cu Dumnezeu" (Bliss, pp. 256, 255, 277, 280, 281). "N-am alergat niciodata dupa zambetele celor mandri, nici nu m-am descurajat atunci cand lumea ma privea cu incruntare. Nu voi cauta favoarea oamenilor nici acum si nici nu-mi voi depasi datoria ca sa-mi atrag ura lor. Nu-mi voi incredinta viata in mainile lor si nici nu ma voi teme ca o voi pierde, daca Dumnezeu, in providenta Lui, va porunci asa." (J.White, Life of W.Miller, p.315).
Dumnezeu nu Si-a parasit poporul; Duhul Sau a ramas cu aceia care n-au lepadat in mod necugetat lumina pe care o primisera si care nu condamnasera miscarea adventa. In Epistola catre Evrei sunt cuvinte de incurajare si de avertizare pentru cei incercati, care au asteptat in aceasta criza: "Sa nu va parasiti dar increderea voastra, pe care o asteapta o mare rasplatire! Caci aveti nevoie de rabdare, ca dupa ce ati implinit voia lui Dumnezeu sa puteti capata ce v-a fost fagaduit. 'Inca putina, foarte putina vreme' si 'Cel ce vine, va veni, si nu va zabovi. Si cel neprihanit va trai prin credinta; dar daca da inapoi, sufletul Meu nu gaseste placere in el'. Noi insa nu suntem
Displayed: 5544 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online