Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Tragedia veacurilor 22:22-*

Previous part

Cand a fost avertizat sa nu mearga neinarmat printre triburile salbatice si ostile, el s-a declarat a fi "asigurat cu arme" - "rugaciune, zel pentru Hristos si incredere in ajutorul Sau". "Mai sunt inzestrat", spunea el, "cu iubirea fata de Dumnezeu si fata de aproapele pe care o port in inima si cu Biblia in mana" (W.H.D. Adams, In Perils Oft, p. 192). Biblia in limba ebraica si cea in engleza le ducea cu el oriunde mergea. Despre una dintre ultimele sale calatorii spunea: "Am... tinut Biblia deschisa in mana. Am simtit ca puterea mea era in aceasta carte si ca puterea ei ma va sustine". (Idem, p. 201)

In felul acesta a perseverat in lucrarile lui, pana cand solia judecatii a fost dusa unei mari parti a pamantului locuit. Printre iudei, turci, parti, hindusi si multe alte nationalitati si rase, el a impartit Cuvantul lui Dumnezeu in limbi diferite si pretutindeni vestea apropierea domniei lui Mesia.

In calatoriile lui la Buhara, a gasit ca invatatura

cu privire la apropiata venire a Domnului era tinuta de un popor indepartat si izolat. "Arabii din Yemen", spunea el, "sunt in posesia unei carti numita Seera, care aduce la cunostinta a doua venire a lui Hristos si domnia Sa in slava, si ei asteapta ca evenimente mari sa aiba loc in anul 1840." (Journal of the Rev. Joseph Wolff, p. 377). "In Yemen... am petrecut sase zile impreuna cu fiii lui Recab. Ei nu beau vin, nu cultiva vie, nu seamana si traiesc in corturi, amintindu-si de bunul batran Ionadab, fiul lui Recab; si am gasit in tovarasia lor pe urmasii lui Israel din semintia lui Dan... care asteapta impreuna cu fiii lui Recab venirea grabnica a lui Mesia pe norii cerului." (Idem, p. 398)

O credinta asemanatoare a fost descoperita de un alt misionar in Tartaria. Un preot tartar a pus misionarului intrebarea cand va veni Hristos a doua oara. Cand misionarul a raspuns ca nu stie nimic despre acest lucru, preotul a parut foarte surprins de o asa nestiinta la unul care se pretindea profesor de Biblie si si-a marturisit credinta, intemeiata pe profetie, ca Hristos va reveni in anul 1844.

La inceputul anului 1826, solia adventa a inceput sa fie predicata si in Anglia. Aici, lucrarea nu a luat aceeasi forma definita ca in America; timpul exact al venirii n-a fost atat de general predicat, insa marele adevar al apropiatei veniri a lui Hristos cu putere si slava a fost vestit in mare masura. Si acest lucru s-a intamplat nu numai printre nonconformisti si disidenti. Mourant Brock, un scriitor englez, declara ca aproape sapte sute de slujitori din Biserica Anglicana au fost angajati in predicarea "acestei Evanghelii a Imparatiei". In modul acesta, solia, aratand catre anul 1844 ca timp al revenirii Domnului, a fost predicata si in Marea Britanie. Publicatiile adventiste din Statele Unite aveau o circulatie larg raspandita. Carti si reviste erau republicate in Anglia. In anul 1842, Robert Winter, englez prin nastere, care primise credinta adventa in America, s-a reintors in tara sa natala pentru a vesti revenirea Domnului. Multi s-au unit cu el in aceasta lucrare, iar solia judecatii a fost proclamata in diferite parti ale Angliei.

In America de Sud, in mijlocul barbariei si a preotimii, Lacunza, un iezuit spaniol, a gasit calea catre Scripturi si in felul acesta a primit adevarul cu privire la revenirea in curand a lui Hristos. Indemnat sa dea avertizarea si in acelasi timp dorind sa scape de cenzura Romei, si-a publicat convingerile sub pseudonimul "Rabi Ben Ezra", pretinzand a fi un convertit iudeu. Lacunza a trait in secolul al XVIII-lea, dar cartea lui si-a croit drumul spre Londra aproximativ prin anul 1825, cand a fost tradusa si in limba engleza. Publicarea ei a slujit la adancirea interesului care deja se trezise in Anglia cu privire la subiectul celei de a doua veniri.

In Germania, invatatura fusese predicata in secolul al XVIII-lea de catre Bengel, pastor al Bisericii Lutherane si un vestit savant si critic al Bibliei. Dupa terminarea studiilor, Bengel "s-a devotat studiului teologiei, catre care era, in mod natural, inclinat datorita sobrietatii religioase a mintii lui, exersata prin educatie si discipline timpurii. Asemenea altor tineri cu un caracter bine echilibrat, inainte si dupa aceea, a trebuit sa lupte cu indoielile si cu greutatile naturii firii sale religioase si face aluzie, cu multa sensibilitate, la multele sageti care i-au strapuns sarmana lui inima si i-au facut tineretea greu de suportat". Devenind membru al Consistoriului din Württemberg, a aparat cauza libertatii religioase. "In timp ce sustinea drepturile si privilegiile bisericii, el sustinea sa se acorde toata libertatea rationala acelora care se simteau obligati din motive de constiinta sa se retraga de la impartasanie." (Encyclopaedia Britannica, ed. 9-a, art. "Bengel"). Efectele bune ale acestui mod de a proceda se mai simt si astazi, in provincia lui natala.

Lumina celei de a doua veniri a lui Hristos a inundat mintea lui Bengel, in timp ce pregatea o predica, din Apocalipsa capitolul 21, pentru prima duminica din postul Craciunului. Profetiile Apocalipsei s-au desfasurat inaintea intelegerii sale ca niciodata mai inainte. Coplesit de simtul importantei surprinzatoare care depaseste slava scenelor prezentate de profet, a fost constrans sa se abata pentru un timp de la contemplarea subiectului. Dar,

Displayed: 5335 bytes.

Next part

All the chapter

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online