Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Hristos Lumina Lumii/ 30
Cap. 29 - Sabatul
SABATUL A FOST SFINTIT la creatiune. Fiind randuit pentru om, originea sa este timpul acela cand "stelele diminetii izbucneau in cantari de bucurie, si cand toti fiii lui Dumnezeu scoteau strigate de veselie" (Iov 38,7). Pacea odihnea asupra lumii, deoarece pamantul era in armonie cu cerul. "Dumnezeu S-a uitat la tot ce facuse si iata ca erau foarte bune" si El S-a odihnit in bucuria lucrarii Sale incheiate (Gen. 1,31).
Deoarece El S-a odihnit in Sabat, "Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o" - a pus-o deoparte pentru un scop sfant. El i-a dat-o lui Adam ca o zi de odihna. Era un semn de aducere aminte a lucrarii de creatiune si, in felul acesta, un semn al puterii lui Dumnezeu si al iubirii Sale. Scriptura zice: "El a lasat o aducere aminte a minunilor Lui". "Insusirile nevazute ale Lui... se vad lamurit de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de El" (Gen. 2,3; Ps. 111,4; Rom. 1,20).
Toate lucrurile au fost create prin Fiul lui Dumnezeu. "La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu... Toate lucrurile au fost facute prin El, si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El" (Ioan 1,1-3). Si deoarece Sabatul este o amintire a lucrarii creatiunii, el este o dovada a iubirii si puterii lui Hristos.
Sabatul ne indreapta gandurile spre natura si ne aduce in legatura cu Creatorul. In cantecul pasarelelor, in fosnetul pomilor, in muzica marii, putem inca sa auzim vocea Aceluia care a vorbit
cu Adam in Eden, in racoarea zilei. Cand admiram puterea Lui in natura, gasim mangaiere, deoarece Cuvantul care a creat toate lucrurile da viata si fiintei launtrice. El, "care a zis: 'Sa lumineze lumina din intuneric', ne-a luminat inimile, pentru ca sa facem sa straluceasca lumina cunostintei slavei lui Dumnezeu pe fata lui Isus Hristos" (2 Cor. 4,6).
Tocmai gandul acesta a facut sa rasune cantecul:
"Tu ma inveselesti cu lucrarile Tale, Doamne,
Si eu cant de veselie, cand vad lucrarea mainilor Tale.
Cat de mari sunt lucrarile Tale, Doamne,
Si cat de adanci sunt gandurile Tale."
(Ps. 92,4.5)
Iar Duhul Sfant, prin profetul Isaia, zice: "Cu cine voiti sa asemanati pe Dumnezeu? Si cu ce asemanare Il veti asemana?... Nu stiti? N-ati auzit? Nu vi s-a facut cunoscut de la inceput? Nu v-ati gandit niciodata la intemeierea pamantului? El sade deasupra cercului pamantului si locuitorii lui sunt ca niste lacuste inaintea Lui; El intinde cerurile ca o marama subtire, si le lateste ca un cort, ca sa locuiasca in el... 'Cu cine Ma veti asemana, ca sa fiu deopotriva cu el?' zice Cel Sfant. Ridicati-va ochii in sus si priviti! Cine a facut aceste lucruri? Cine a facut sa mearga dupa numar, in sir, ostirea lor? El le cheama pe toate pe nume; asa de mare e puterea si taria Lui, ca una nu lipseste. Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: 'Soarta mea este ascunsa dinaintea Domnului si dreptul meu este trecut cu vederea inaintea Dumnezeului meu?' Nu stii? N-ai auzit? Dumnezeul cel vesnic, Domnul a facut marginile pamantului. El nu oboseste, nici nu osteneste... El da tarie celui obosit si
mareste puterea celui ce cade in lesin." "Nu te teme, caci Eu sunt cu tine; nu te uita cu ingrijorare, caci Eu sunt Dumnezeul tau; Eu te intaresc, tot Eu iti vin in ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare." "Intoarceti-va la Mine si veti fi mantuiti toti cei ce sunteti la marginile pamantului! Caci Eu sunt Dumnezeu, si nu altul." Solia aceasta este scrisa in natura si Sabatul are drept scop sa o pastreze in memorie. Atunci cand Domnul i-a cerut lui Israel sa sfinteasca Sabatele Sale, El a zis: "Ele sunt un semn intre Mine si voi, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!" (Is. 40,18-29; 41,10; 45,22; Ezech. 20,20).
Sabatul a fost incorporat in legea data pe Sinai, dar nu atunci a fost facut cunoscut pentru prima data ca zi de odihna. Israelitii aveau cunostinta de el inainte de a veni la Sinai. Pana sa ajunga acolo, ei au tinut Sabatul. Cand unii l-au profanat, Domnul i-a mustrat si a zis: "Pana cand aveti de gand sa nu paziti poruncile si legile Mele?" (Exod 16,28).
Sabatul n-a fost dat numai pentru Israel, ci el a fost dat pentru lumea intreaga. El a fost facut cunoscut omului in Eden si, asemenea celorlalte precepte ale Decalogului, este obligatoriu pentru totdeauna. "Cata vreme nu va trece cerul si pamantul, nu va trece o iota sau o frantura de slova din Lege, inainte ca sa se fi intamplat toate lucrurile." Atata vreme cat exista cerul si pamantul, Sabatul va fi si mai departe un semn al puterii Creatorului. Si atunci cand Edenul va inflori din nou pe pamant, ziua sfanta de odihna a lui Dumnezeu va fi onorata de toti cei ce sunt sub soare. "In fiecare Sabat", locuitorii pamantului nou, slavit, vor veni "sa se inchine inaintea mea - zice Domnul" (Mat. 5,18; Is. 66,23).
Nici o alta institutie incredintata iudeilor n-a urmarit asa de mult sa-i deosebeasca de neamurile din jurul lor cum a facut-o Sabatul. Dumnezeu a intentionat ca pazirea lui sa-i arate ca inchinatori ai Sai. Trebuia sa fie un semn al despartirii lor de idolatrie, al legaturii lor cu adevaratul Dumnezeu. Dar, pentru a sfinti Sabatul, si oamenii trebuie sa fie sfinti. Prin credinta, ei trebuie sa ajunga partasi la neprihanirea lui Hristos. Cand i s-a dat lui Israel porunca: "Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti", Domnul a mai spus si "Sa-Mi fiti niste oameni sfinti" (Ex. 20,8; 22,31). Numai in felul acesta Sabatul putea sa-i deosebeasca pe israeliti ca inchinatori ai lui Dumnezeu.
Displayed: 5542 bytes.
Next part
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online