Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Hristos Lumina Lumii 26:17-*

Previous part

Era prezenta aceleiasi sfintenii dumnezeiesti, care il facuse pe profetul Daniel sa cada ca mort inaintea ingerului lui Dumnezeu. El zicea: "Puterile m-au lasat, culoarea mi s-a schimbat, fata mi s-a slutit si am pierdut orice vlaga". Tot astfel s-a intamplat cand Isaia a privit slava Domnului; el a exclamat: "Vai de mine! Sunt pierdut, caci sunt un om cu buze necurate... si am vazut cu ochii mei pe Imparatul, Domnul ostirilor" (Dan. 10,8; Is. 6,5). Natura umana, cu slabiciunea si pacatul ei, ajunsese fata in fata cu desavarsirea dumnezeirii si el se simtea cu totul nedemn si nesfant. La fel s-au petrecut lucrurile cu toti cei carora li s-a ingaduit sa vada maretia si maiestatea lui Dumnezeu.

Petru a zis: "Pleaca de la mine, caci sunt un om pacatos", dar s-a agatat de picioarele lui Isus, simtind ca nu poate sa fie despartit de El. Mantuitorul i-a raspuns: "Nu te teme; de acum incolo vei fi pescar de oameni". Lui Isaia i s-a incredintat solia dumnezeiasca dupa ce si-a dat seama de sfintenia lui Dumnezeu si de nevrednicia sa. Petru a primit chemarea in lucrarea lui Hristos numai dupa ce a fost dus la lepadare de sine si la dependenta desavarsita de puterea dumnezeiasca.

Pana la data aceasta, nici unul dintre ucenici nu se unise deplin cu Isus ca impreuna-lucrator cu El. Ei fusesera martori la multe minuni ale Lui si ascultasera invatatura Lui; dar nu parasisera cu totul ocupatiile lor de mai inainte.

Inchiderea lui Ioan Botezatorul fusese pentru ei o amara dezamagire. Daca asa se intamplase cu lucrarea lui Ioan, speranta pentru Invatatorul lor era foarte mica, deoarece toti conducatorii religiosi se unisera impotriva Lui. In imprejurarile acestea, era bine pentru ei sa se intoarca pentru un timp scurt la pescuit. Dar acum Isus i-a chemat sa paraseasca viata de mai inainte si sa se uneasca pentru totdeauna cu El. Petru a primit chemarea. Ajungand la tarm, Isus i-a chemat si pe ceilalti trei ucenici: "Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni". Indata ei au lasat totul si L-au urmat.

Inainte de a le cere sa paraseasca mrejele si corabiile lor de pescuit, Isus le-a dat asigurarea ca Dumnezeu le va implini toate nevoile. Folosirea corabiei lui Petru pentru lucrarea Evangheliei a fost bogat rasplatita. El, care este "bogat... pentru toti cei ce-L cheama", a zis: "Dati, si vi se va da; ba inca, vi se va turna in san o masura buna, indesata, clatinata, care se va varsa pe deasupra" (Rom. 10,12; Luca 6,38). Cu masura aceasta a rasplatit El lucrarea ucenicilor. Orice sacrificiu facut pentru lucrarea Lui va fi rasplatit dupa "nemarginita bogatie a harului Sau" (Efes. 3,20; 2,7).

In timpul acelei nopti triste pe lac, atunci cand au fost despartiti de Hristos, ucenicii au fost greu apasati de necredinta si obositi de munca fara reusita. Dar prezenta Lui le-a aprins iarasi credinta si le-a adus bucurie si izbanda. Asa se intampla si cu noi; despartiti de Hristos, lucrarea noastra este neroditoare si e usor sa ajungem la neincredere si nemultumire. Dar, cand El este aproape, iar noi lucram sub conducerea Lui, ne bucuram vazand dovada puterii Lui. Lucrarea lui Dumnezeu este aceea de a descuraja sufletul; lucrarea lui Hristos este de a inspira credinta si nadejde.

Invatatura profunda pe care minunea le-a dat-o ucenicilor este, de asemenea, o invatatura si pentru noi, si anume ca Acela, al carui Cuvant poate sa adune pestii din mare, poate sa impresioneze si inimile oamenilor si sa-i atraga cu funiile iubirii Sale, asa incat slujitorii Sai sa poata ajunge "pescari de oameni".

Pescarii acestia din Galilea erau oameni umili si neinvatati; dar Hristos, Lumina lumii, era in stare sa le dea putere din belsug, in vederea lucrarii pentru care fusesera alesi. Mantuitorul n-a dispretuit educatia, deoarece, atunci cand e carmuita de iubirea lui Dumnezeu si consacrata in slujba Lui, cultura intelectuala este o binecuvantare. Dar El a lasat la o parte pe inteleptii timpului Sau, deoarece ei erau atat de increzatori in sine, incat nu puteau sa aiba mila de suferintele oamenilor si sa devina impreuna-lucratori cu Omul din Nazaret. In bigotismul lor, socoteau ca o batjocura sa fie invatati de Hristos. Domnul Isus cauta conlucrarea acelora care vor sa devina

mijloace desavarsite pentru transmiterea fara incetare a harului Sau. Cel dintai lucru pe care trebuie sa-l invete toti aceia care vor sa devina lucratori impreuna cu Dumnezeu este lectia neincrederii in sine; atunci sunt pregatiti sa li se dea caracterul lui Hristos. Acesta nu se poate primi prin educatie in scolile cele mai inalte. Este rodul intelepciunii, care se poate primi numai de la Invatatorul ceresc.

Isus a ales pescari needucati, deoarece ei nu fusesera scoliti in traditiile si obiceiurile gresite din vremea lor. Erau oameni cu daruri innascute si erau umili si gata sa primeasca invatatura - oameni pe care El ii putea educa pentru lucrarea Sa. Pe caile obisnuite ale vietii, sunt multi oameni care duc cu rabdare povara muncii lor zilnice, dar care nu-si dau seama ca au anumite capacitati care, daca ar fi puse la lucru, i-ar ridica la acelasi nivel cu oamenii cei mai onorati ai lumii. E nevoie de atingerea unei maini iscusite pentru a trezi facultati adormite. Isus a chemat oameni de felul acesta pentru a fi conlucratorii Lui si le-a dat privilegiul de a fi impreuna cu El. Oamenii mai mari ai lumii n-au avut niciodata un asemenea invatator. La sfarsitul educatiei date de Mantuitorul, ucenicii nu mai erau nestiutori si inculti. Ei devenisera asemenea Lui la minte si la caracter, iar oamenii si-au dat seama ca fusesera impreuna cu Isus.

Displayed: 5587 bytes.

Next part

All the chapter

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online