Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Hristos Lumina Lumii/ 24


Cap. 23 - "Imparatia lui Dumnezeu este aproape"

"ISUS A VENIT IN GALILEA si propovaduia Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: 'S-a implinit vremea, si Imparatia lui Dumnezeu, este aproape. Pocaiti-va si credeti in Evanghelie'." (Marcu 1,14.15)

Venirea lui Mesia se vestise mai intai in Iudea. In Templul din Ierusalim, nasterea inainte-mergatorului ii fusese prevestita lui Zaharia, pe cand slujea in fata altarului. Pe dealurile Betleemului, ingerii au vestit nasterea lui Isus. La Ierusalim, magii au venit sa-L caute. In templu, Ana si Simeon au marturisit despre dumnezeirea Lui. "Ierusalimul si toata Iudea" ascultasera predicarea lui Ioan Botezatorul, iar delegatia trimisa de Sinedriu impreuna cu toata multimea auzisera marturia lui despre Isus. In Iudea, Hristos ii primise pe cei dintai ucenici ai Sai. Aici petrecuse El o mare parte din timp, la inceputul lucrarii Sale. Strafulgerarea dumnezeirii Sale la curatirea templului, minunile Sale de vindecare si invataturile pline de adevar dumnezeiesc ce porneau de pe buzele Sale, toate proclamau ceea ce declarase El in fata Sinedriului, dupa vindecarea savarsita la Betesda, ca era Fiul Celui Vesnic.

Daca L-ar fi primit, Hristos i-ar fi onorat pe conducatorii lui Israel ca soli ai Sai, care sa duca lumii Evanghelia. Lor li s-a dat intai ocazia de a deveni vestitori ai imparatiei si ai harului

lui Dumnezeu. Dar Israel n-a cunoscut timpul cercetarii lui. Gelozia si neincrederea conducatorilor iudei se transformasera intr-o ura fatisa si inima poporului a fost indepartata de Isus.

Sinedriul lepadase solia lui Hristos si era hotarat sa-L omoare; de aceea, Isus S-a indepartat de Ierusalim si de preoti, de templu, de conducatorii religiosi, de poporul care fusese invatat in ale legii si S-a indreptat catre o alta clasa de oameni, pentru a le vesti solia si pentru a-i aduna pe aceia care urmau sa vesteasca Evanghelia la toate natiunile.

Dupa cum Hristos, lumina si viata oamenilor, a fost lepadat de autoritatile ecleziastice in zilele Lui, la fel a fost lepadat si in generatiile urmatoare. Iarasi si iarasi s-a repetat istoria retragerii lui Hristos din Iudea. Atunci cand au predicat Cuvantul lui Dumnezeu, reformatorii nu se gandisera sa se desparta de biserica existenta; dar conducatorii religiosi n-au vrut sa tolereze lumina, iar aceia care o purtau au fost siliti sa caute pe altii care tanjeau dupa adevar. In zilele noastre, putini dintre cei care sustin ca sunt urmasii reformatorilor sunt manati de spiritul lor. Putini asculta de glasul lui Dumnezeu si sunt gata sa primeasca adevarul fara sa tina seama de modul in care el poate fi prezentat. Adesea, aceia care merg pe urmele reformatorilor sunt obligati sa se indeparteze de bisericile pe care le iubesc, pentru ca sa poata vesti invatatura lamurita a Cuvantului lui Dumnezeu. Si, de multe ori, aceia care cauta lumina sunt obligati de catre aceeasi invatatura sa paraseasca biserica parintilor lor, ca sa-i poata da ascultare.

Locuitorii Galileii erau dispretuiti de rabinii din Ierusalim ca fiind oameni grosolani si neinvatati, dar, cu toate acestea, ofereau un camp mai favorabil pentru lucrarea Mantuitorului. Ei erau mai zelosi si mai sinceri; fiind mai putin stapaniti de bigotism, mintea lor era mai primitoare pentru adevar. Mergand in Galilea, Isus nu a cautat singuratatea sau izolarea. Pe vremea aceea, provincia era plina de locuitori si amestecul de nationalitati era mai mare decat in Iudea.

Cand Isus a calatorit in Galilea, invatand si vindecand, multimile au alergat la El din orase si din sate. Multi au venit chiar si din Iudea si din provinciile invecinate. Adesea, era obligat sa Se ascunda de oameni. Entuziasmul era atat de mare, incat era nevoie sa se ia masuri de prevedere, ca nu cumva autoritatile romane sa se teama de rascoala. Niciodata nu mai fusese un timp ca acesta pentru lume. Cerul se coborase pe pamant. Sufletele flamande si insetate, care asteptasera multa vreme mantuirea lui Israel, se ospatau acum din harul unui Mantuitor milostiv.

Tema predicarii lui Hristos era: "S-a implinit vremea si Imparatia lui Dumnezeu este aproape. Pocaiti-va si credeti in Evanghelie". In felul acesta, solia Evangheliei, asa cum era prezentata de Mantuitorul Insusi, se intemeia pe profetii. "Timpul" despre care El spunea ca s-a implinit era perioada facuta cunoscuta lui Daniel de catre ingerul Gabriel. "Saptezeci de saptamani", zicea ingerul, "au fost hotarate asupra poporului tau si asupra cetatii tale celei sfinte, pana la incetarea faradelegilor, pana la ispasirea pacatelor, pana la ispasirea nelegiuirii, pana la aducerea neprihanirii vesnice, pana la pecetluirea vedeniei si proorociei si pana la ungerea Sfantului sfintilor" (Daniel 9,24). In profetie, o zi reprezinta un an (Num. 14,34; Ezechiel 4,6). Cele saptezeci de saptamani, sau patru sute nouazeci de zile, reprezinta patru sute nouazeci de ani. Se da un punct de plecare pentru aceasta perioada: "Sa stii dar, si sa intelegi, ca de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pana la Unsul (Mesia), la Carmuitorul, vor trece sapte saptamani; apoi, timp de saizeci si doua de saptamani" (Dan. 9,25), adica patru sute optzeci si trei de ani. Porunca pentru rezidirea Ierusalimului, asa cum a fost completata prin decretul lui Artaxerxe Longimanus (vezi Ezra 6,14; 7,1.9), a fost pusa in aplicare in toamna anului 457 i.Hr. De la data aceasta, patru sute optzeci si trei de ani se intind pana in toamna anului 27 d.Hr. Dupa cele spuse in profetie, aceasta perioada trebuia sa ajunga la Mesia, Cel Uns. In anul 27 d.Hr., Isus a primit, la botezul Sau, ungerea Duhului Sfant si curand dupa aceea Si-a inceput lucrarea. Atunci s-a vestit solia: "S-a implinit vremea".

Displayed: 5713 bytes.

Next part

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online