Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Isaia 61:1-2
Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, caci Domnul M-a uns sa aduc vesti bune celor nenorociti: El M-a trimis sa vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobozenia, si prinsilor de razboi izbavirea;
Duhul. Acesta este unul din capitolele cele mai impresionante ale cartii lui Isaia. Pentru fiecare crestin aceasta este in mod clar o profetie mesianica, o profetie pe care Hristos a aplicat-o la Sine in propriul Sau oras Nazaret (vezi comentariul la Luca 4,16-21). Cel care vorbeste este Hristos, in rolul Sau de Rob al lui Dumnezeu (vezi comentariul la Isaia 41,8). Subiectul este strans legat de acela din cap. 60 (compara cap. 61,3 cu cap. 60,9.15.18.20.21).
Vechii comentatori iudei recunosteau importanta mesianica a acestui pasaj si a altor pasaje din Isaia. Versetele 1-5 reprezinta o descriere vie a ceea ce Mesia ar fi trebuit sa indeplineasca pentru poporul sau Israel ca indivizi si ca natiune. Totusi, din cauza lepadarii de catre acestia a lui Isus ca Mesia (vezi p. 31-33) natiunea ca atare a pierdut lucrarea si favoarea lui Mesia.
M-a uns. Ebr. mashach, de la care este derivat cuvantul mashiach, ,,cel uns,” sau ,,Mesia” (vezi comentariul la Psalmi 2,2; Matei 1,1; Luca 4,18). Mashach ar putea deci pe buna dreptate sa fie tradus ,,m-a facut Mesia.” La ceremonia ungerii o persoana era pusa deoparte pentru o slujba sau misiune deosebita. Aaron a fost uns de Moise pentru a fi mare preot (Exod 40,13). Atat Saul cat si David au fost unsi de Samuel (1Samuel 10,1; 16,13). Ilie trebuia sa il unga pe Iehu ca rege si pe Elisei ca profet (1Regi 19,16). Hristos avea sa fie uns de Dumnezeu Tatal (Psalmi 45,7) prin Duhul Sfant (Fapte 10,38) la data botezului Sau (Marcu 1,10; Luca 21,22).
Sa aduc. [,,Sa predic,” KJV]. Marea lucrare a lui Hristos pe pamant a fost sa proclame ,,vestea buna a mantuirii (vezi comentariul la Marcu 1,1). Dupa ungerea Lui, Isus a mers din loc in loc predicand solia Lui de iertare si acceptare din partea lui Dumnezeu (Luca 4,14.15.21.31.43.44; 5,32; 6,20; 8,1 etc.).
Nenorociti. [,,Smeriti,” KJV] Dupa LXX scriitorii Noului Testament citesc ,,saraci” (vezi comentariul la Luca 4,18; comp. Matei 11,5). Solia lui Hristos a fost pentru cei saraci si smeriti cu duhul (Matei 5,3-5). Isus Insusi era ,,bland si smerit cu inima” (Matei 11,29), iar cei care veneau la El urmau sa devina ca El (vezi 1Ioan 3,1-3).
Sa vindec. [,,Sa bandajez,” KJV]. Isus a venit ca sa aline suferinta celor intristati si obositi de povara pacatului (vezi comentariul la Matei 5,3; Matei 11,28–30; Luca 4,18). Hristos este Marele Medic, venit sa vindece inima si sufletul oamenilor.
Sa vestesc ... slobozenia. Oamenii care cedeaza fata de pacat devin captivii si robii lui (Ioan 8,34; Romani 6,16). Hristos a venit ca sa-i elibereze pe oameni din robia raului si sa-i faca liberi in el (Ioan 8,36; Romani 6,1-23; 8,2.15.21). Expresia insasi si gandul pe care-l exprima sunt imprumutate din proclamatia facuta in anul jubiliar (Levitic 25,10; Ieremia 34,8; Ezechiel 46,17). Vezi la Luca 4,18.
Izbavirea. [,,Deschiderea inchisorii,” KJV]. Literal, ,,restaurarea vederii,” ca in LXX, sau ,,recapatarea vederii,” ca in Luca 4,18. Verbul ebraic paqach nu este niciodata folosit cu sensul deschiderii unei usi, ci exclusiv pentru redarea vederii unui orb si auzului unui surd (Isaia 35,5; 42,7; etc.). In cap. 42,1.7, Slujitorul Domnului – Mesia – urma sa faca exact lucrarea prezisa aici.
sa vestesc un an de indurare al Domnului, si o zi de razbunare a Dumnezeului nostru; sa mangai pe toti cei intristati;
Un an de indurare. Literal, ,,anul de favoare [aratata de Dumnezeu oamenilor].” Aceasta se refera la manifestarea harului mantuitor al lui Dumnezeu asa cum este vazuta in viata si lucrarea Mantuitorului nostru (vezi comentariul la Luca 4,19).
O zi de razbunare. Contrastul este intre ,,indurarea” aratata celor care Il primesc pe Mesia si ,,razbunarea” aratata celor ce-L leapada. In sinagoga din Nazaret Hristos Si-a incheiat lectura din Isaia cu cuvintele care preceda expresia aceasta (vezi comentariul la Luca 4,18). Ierusalimul avea sa vada cu adevarat ,,zile de razbunare” (Luca 21,22), dar numai pentru ca iudeii Il lepadasera pe Hristos si solia Lui de mantuire (Matei 21,43.44; 23,36-38). Nimicirea Ierusalimului a constituit un tip al marii zile finale de razbunare (vezi Matei 24,3).
Toti cei intristati. Adica, pentru propriile lor pacate (vezi comentariul la Matei 5,4) si pentru pacatele altora (Psalmi 119,53.136; Ieremia 13,17; Ezechiel 9,4; 2Corinteni 2,1; 12,21; 2Petru 2,8).
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online