Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Evrei 6:2-*
Previous part
invatatura despre botezuri, despre punerea mainilor, despre invierea mortilor si despre judecata vesnica.
Botezuri. Gr. baptismoi (la singular baptimos). Nu acesta este cuvantul obisnuit pentru botezul crestin, ci baptisma, (compara cu Matei 3,6). Baptismos apare numai aici si la Marcu 7,48; Evrei 9,10. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru folosirea acestui cuvant in Coloseni 2,12. In Marcu 7,4.8; Evrei 9,10, acesta se refera la numeroasele acte de curatire ale ritualului iudaic. Totusi aici nu acesta este sensul lui, intrucat reglementarile cu privire la aceste spalari nu ar putea sa fie considerate ca doctrina a crestinismului. Este cu putinta, totusi, ca autorul sa se fi gandit la botezul crestin, dar sa fi folosit termenul baptismoi facand referire la ritual in aspectele lui cele mai elementare.
Unii vad in baptismoi o referire la cele doua botezuri din biserica crestina: botezul cu apa si botezul cu Duhul Sfant. Cu privire la acestea doua, Ioan Botezatorul spunea: ,,Eu, da, v-am botezat cu apa, dar El va va boteza cu Duhul Sfant” (Marcu 1,8). Dupa invierea Sa, Isus a spus: ,,Caci Ioan a botezat cu apa, dar voi, nu dupa multe zile, veti fi botezati cu Duhul Sfant” (Faptele Apostolilor 1,5; compara cu Ioan 3,5; Faptele Apostolilor 11,16; 1 Corinteni 12,13). Totusi, daca autorul se gandea in primul rand la aceste doua forme de botez crestin, atunci ar fi fost de asteptat sa foloseasca forma baptismata in loc de baptismoi, mai ales ca al doilea apare ulterior in aceasta epistola ca o clara referire la spalarile ceremoniale (Evrei 9,10). De aceea este preferabila explicatia care pretinde ca baptismoi reprezinta botezul crestin in aspectele lui cele mai elementare.
Punerea mainilor. Aceasta este a patra din doctrinele fundamentale prezentate. In Vechiul Testament punerea mainilor insemna primirea binecuvantarii si a slujbei (vezi Geneza 48,9–14; Numeri 8,10.11; Deuteronom 34,9). In Noul Testament era urmat acelasi obicei. Deosebit de importanta era punerea mainilor apostolilor dupa botez, un act prin care credinciosii primeau Duhul Sfant (vezi Faptele Apostolilor 8,17.18; 19,6). Intrucat mai inainte autorul amintise de ,,botezuri”, probabil ca avea in minte aceasta functie deosebita. Cu privire la ritualul de hirotonire, vezi Faptele Apostolilor 6,6; 1 Timotei 4,14.
Invierea mortilor. Cu privire la importanta acestei doctrine, vezi 1 Corinteni 15.
Judecata vesnica. Doctrina judecatii ocupa un loc important atat in Vechiul Testament (vezi Psalmi 9,3–8.15.16; Daniel 7,9.10; compara cu Iuda 14,15) cat si in Noul Testament (vezi Matei 12,41.42; 25,31–46; Luca 11,31.32; 2 Corinteni 5,10). Ar trebui observat faptul ca iudeo-crestinii nu intampinau nici o dificultate in intelegerea acestor sase principii, deoarece toate sunt expuse in Vechiul Testament. Primejdia care ii confrunta pe acesti crestini statea in a se multumi cu ceea ce adusesera din iudaism si a nu accepta cu toata inima doctrinele crestinismului.
Si vom face lucrul acesta, daca va voi Dumnezeu.
Vom face. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru exprimarea ,,sa facem”. Autorul ii incurajeaza pe cititori sa treaca dincolo (v. 1) de principiile elementare ale Evangheliei. El dorea ca ei sa paraseasca aceste lucruri fundamentale in sensul in care un copil isi paraseste Abecedarul atunci cand trece la prima sa carte de Citire. Dar in realitate nici un copil, si nici chiar cel mai intelept om de stiinta, nu va da la o parte alfabetul. El se va folosi intotdeauna de cele 26 de litere ale lui. La fel se intampla si cu aceste principii fundamentale; ele nu sunt trecute cu vederea, pe ele se cladeste. Autorul vrea sa treaca dincolo de adevarurile de baza, la altele mai adanci.
Daca va voi Dumnezeu. Compara cu Faptele Apostolilor 18,21; 1 Corinteni 4,19; 1 Corinteni 16,7.
Caci cei ce au fost luminati odata, si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfant,
Este imposibil. Versetele 4-6 au de-a face cu soarta celor care se indeparteaza de Dumnezeu. Intrebarea in discutie se refera la posibilitatea recuperarii celor care au avut o profunda experienta crestina dar au decazut. Pot acestia sa fie recuperati pentru o ucenicie crestina si sa primeasca din nou mila�
? Acest pasaj a reprezentat pentru multi sursa unei mari perplexitati si descurajari. Pare sa invete ca cei care au cazut de la credinta sunt pierduti in mod irevocabil. Printre parerile diferite care au fost exprimate, doua sunt demne de a fi luate in considerare�
: (1) ca apostazia de care se vorbeste aici se refera la comiterea pacatului de neiertat (vezi Matei 12�
:31, 32), de vreme ce aceasta este singura forma de apostazie lipsita de speranta.
(2) ca pasajul corect interpretat nu sustine totala lipsa de speranta a apostaziei amintite, ci o speranta conditionata (vezi Evrei 6�
:6). Cei mai multi comentatori accepta prima parere, desi cea din urma are merite si poate fi aparata pe baze grecesti.
Ideea ca pocainta era imposibila in asemenea circumstante era obisnuita printre iudei. Ei invatau, de exemplu, ca un astfel de caz a fost cel al omului care a pacatuit cu voia, increzandu-se intr-o pocainta viitoare�
: “Daca cineva spune: voi pacatui si ma voi pocai, voi pacatui si ma voi pocai, nu i se va da nici o ocazie sa se pocaiasca. [daca cineva spune]: voi pacatui si Ziua Ispasirii va aduce ispasire pentru mine, Ziua Ispasirii nu-i va aduce nici o ispasire” (Misnah Yoma 8. 9, Soncio ed. of the Talmud, p. 423). Ei invatau, de asemenea ca pocainta era imposibila omului care conducea multimea spre pacat: ,,Oricine conduce pe multi sa fie neprihaniti, prin acela nu vine pacatul; si oricine conduce pe multi spre pacat, acestia nu-i ofera posibilitatea de a se pocai” (Misnah, Aboth 5. 18 Soncino ed. of the Talmud, P. 71). Este, de asemenea, interesant, un alt pasaj din Cartea lui Sirach : ,,Nu zice ’Am pacatuit, dar ce mi s-a intamplat’ Caci Jahve sufera mult. Nu te bizui pe iertare, caci vei adauga pacat dupa pacat. Si nu zice ’Indurarile Sale sunt mari, El va ierta multimea nelegiuirilor mele’; caci mila si mania sunt ale Sale si mahnirea Lui ramane asupra celui neevlavios. Nu intarzia sa te intorci la El si nu amana de pe o zi pe alta; caci indata vine mania Sa si in vremea razbunarii vei pieri” (ch. 5 :4-7; R. H. Charles, The Apocrypha and Pseudopigrapha of the Old Testament, vol. 1, p. 332).
Luminat. Sau ,,iluminat” (vezi Efeseni 1:18). Luminati. Sau ,,iluminati” (vezi Efeseni 1,18). Au gustat. Gr. geuomai (vezi cap. 2,9). Se pare ca aici are sensul de ,,a experimenta”. Compara cu Psalmi 34,8. Darul ceresc. Adica darul mantuirii sau poate un dar special al Duhului (Romani 5,15; 1 Corinteni 12). Partasi Duhului Sfant. Adica aceia care au primit o revarsare a Duhului fie ca o energie divina la convertire (Ioan 3,5), fie prin acordarea unui dar special (1 Corinteni 12).
Displayed: 7032 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online