Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza/ 44
Iosif a dat urmatoarea porunca economului casei lui: Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cat vor putea sa duca, si pune argintul fiecaruia la gura sacului sau.
Verset ce nu a fost comentat.
Sa pui si paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tanar, impreuna cu argintul cuvenit pentru pretul graului lui. Economul a facut cum ii poruncise Iosif.
Sa pui si paharul meu. Aceasta a fost ultima si hotaratoarea incercare a lui Iosif inainte de a se descoperi fratilor lui. Scopul lui a fost sa creeze o situatie prin care sa poata pretinde dreptul de a-l retine in mod legal pe Beniamin in Egipt, astfel ca fratii lui sa poata avea o scuza de reintoarcere in Canaan fara favoritul tatalui lor. Prin aceasta, el avea sa afle, fara indoiala, ce fel de oameni erau ei acum. Ori aveau sa suporte hotararea lui Iosif de a-l retine pe Beniamin in Egipt si a se intoarce la tatal lor cu vestea zdrobitoare ca trebuie sa se impace cu pierderea fiului ramas de la iubita lui Rahela, ori aveau sa faca tot ce le va sta in putere pentru a preveni o astfel de nenorocire.
Dimineata, cum s-a crapat de ziua, au dat drumul oamenilor acestora impreuna cu magarii lor.
Verset ce nu a fost comentat.
Dar abia iesisera din cetate, si nu se departasera deloc de ea, cand Iosif a zis economului sau: Scoala-te, alearga dupa oamenii aceia; si, cand ii vei ajunge, sa le spui: Pentru ce ati rasplatit binele cu rau?
Verset ce nu a fost comentat.
De ce ati furat paharul din care bea domnul meu, si de care se slujeste pentru ghicit? Rau ati facut ca v-ati purtat astfel.
De care se slujeste pentru ghicit. Cupa era un bun de valoare. Acesta nu era un pahar de baut obisnuit, ci unul presupus a fi in stare sa descopere orice substanta otravitoare pusa in el. Cuvantul tradus ,,ghicit” inseamna ,,a sopti”, ,,a mormai”, ,,a profetiza”. Scriitorii clasici vorbesc despre practica orientala de a turna apa intr-o cupa si de a privi in ea pentru a vedea evenimentele viitoare (Jamblichus, De mysteriis iii. 14). Un alt obicei descris de cei vechi consta in a turna apa intr-o cupa, a arunca inauntru bucati de aur si argint, sau pietre pretioase, si apoi de a observa si interpreta infatisarea acestora in apa (Pliniu Natural History, 37. 73; Strabo Geografie xvi. 2. 39). Faptul ca economului lui Iosif i s-a poruncit sa le aminteasca fratilor lui practica vrajitoreasca nu inseamna ca Iosif insusi adoptase aceasta practica superstitioasa. Ca si mai inainte (cap. 43,33), el voia ca ei sa creada ca putea sa citeasca gandurile lor. Aceasta urmarea sa-i demoralizeze si sa-i faca sa paraseasca orice prefacatorie.
Din pricina marii lui intelepciuni, probabil ca Egiptenii i-au atribuit lui Iosif practica vrajitoriei. Nu prezisese el cu precizie anii de belsug si de foamete si se ingrijise ca Egiptul sa fie pregatit pentru timpul de nevoie? El ii intrecea, fara indoiala, pe ,,vrajitorii” lor (cap. 41,8)si, de aceea, trebuia sa posede o magie mai mare (vezi Exod 8,19). Poate ca faima lui de om intelept se raspandise in lung si in lat chiar in tarile straine, astfel incat presupusii hoti ai paharului puteau fi pe drept intrebati daca ei nu stiau lucrul acesta (Geneza 44,15).
Economul i-a ajuns, si le-a spus aceste cuvinte.
Verset ce nu a fost comentat.
Ei i-au raspuns: Domnule, pentru ce vorbesti astfel? Sa fereasca Dumnezeu pe robii tai sa fi savarsit o asemenea fapta!
Verset ce nu a fost comentat.
Iata, noi ti-am adus din tara Canaanului argintul, pe care l-am gasit la gura sacilor nostri; cum am fi putut sa furam argint sau aur din casa domnului tau?
Verset ce nu a fost comentat.
Sa moara acela dintre robii tai la care se va gasi paharul, si noi insine sa fim robi ai domnului nostru!
Sa moara acela. Constienti de completa lor nevinovatie, fratii nu au ezitat sa pronunte asupra lor cea mai severa pedeapsa, daca se va gasi la ei obiectul pierdut. Cuvintele lor nesabuite par cam temerare, mai ales dupa experienta gasirii paharului de argint pus in mod misterios in sacii lor. Era de asteptat ca sa fie banuitori si, prin urmare, oarecum mai prudenti. Oricum, prietenia sincera cu care fusesera primiti si ospatati dupa cea de-a doua vizita a lor in Egipt, atat de viceregele insusi cat si de subalternii lui, risipisera orice indoiala cu privire la sinceritatea intentiilor lui Iosif.
El a zis: Fie dupa cuvintele voastre! Acela la care se va gasi paharul, sa fie robul meu; iar voi veti fi nevinovati.
Fie dupa cuvintele voastre. Marturisind un inalt simt de cinste si dreptate, economul a refuzat sa se gandeasca la pedepsirea celui nevinovat impreuna cu vinovatul, sau chiar pe cel vinovat, asa de aspru cum propusesera ei. Cand altii vorbesc in mod necugetat, noi nu trebuie sa profitam de nesabuinta lor. Noi insine putem lua uneori angajamente fara sa gandim suficient inainte, iar ele ne pot aduce paguba, daca altii n-ar fi ingaduitori.
Displayed: 5005 bytes.
Next part
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online