Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza/ 43
Foametea bantuia greu in tara.
Verset ce nu a fost comentat.
Cand au ispravit de mancat graul, pe care-l adusesera din Egipt, Iacov a zis fiilor sai: Duceti-va iarasi, si cumparati-ne ceva merinde.
Duceti-va iarasi. Cand tot graul adus din Egipt s-a terminat si seceta continua nu a adus nici
o usurare a foamei, Iacov le-a spus fiilor sai sa se intoarca in Egipt dupa ,,ceva merinde”. Initiativa n-au luat-o fiii insisi. Ei stiau ca este cu totul zadarnic sa se reintoarca fara Beniamin si schimbarea hotararii tatalui lor era aparent imposibila. Iuda, devenind purtatorul de cuvant al celorlalti, a sustinut hotarat ca nu se vor duce, daca Beniamin nu-i va insoti, deoarece domnul egiptean declarase in mod solemn ca sa nu-i mai vada fata fara fratele lor cel mai tanar. Iuda, cel de-al patrulea fiu al lui Iacov, a fost de data aceasta purtatorul de cuvant, pentru ca Ruben, cel mai mare fiu al lui Iacov, fusese deja refuzat, Simeon era intr-o temnita in Egipt si Levi probabil ca pierduse increderea tatalui sau, ca urmare a perfidiei sale fata de sihemiti (cap. 34).
Iuda i-a raspuns: Omul acela ne-a spus curat: Sa nu-mi mai vedeti fata, daca fratele vostru nu va fi cu voi.
Verset ce nu a fost comentat.
Daca vrei deci sa trimiti pe fratele nostru cu noi, ne vom pogori, si-ti vom cumpara merinde.
Verset ce nu a fost comentat.
Dar daca nu vrei sa-l trimiti, nu ne vom pogori, caci omul acela ne-a spus: Sa nu-mi mai vedeti fata, daca fratele vostru nu va fi cu voi!
Verset ce nu a fost comentat.
Israel a zis atunci: Pentru ce mi-ati facut un astfel de rau, si ati spus omului aceluia ca mai aveti un frate?
Pentru ce mi-ati facut un astfel de rau. La reprosul tatalui lor, care ii intreba de ce il informasera pe vice-regele egiptean despre Beniamin, ei au raspuns ca aparare ca nu sunt vinovati de nici un fel de greseala. Cum ar fi putut sa stie ei ca o astfel de problema avea sa devina mai tarziu un izvor de necaz? Cu toate ca intrebarile lui Iosif cu privire la familia lor nu apar in istorisirea precedenta (cap. 42,13.22), este clar ca acea informatie fusese furnizata ca raspuns la o intrebare directa. Pledand inaintea lui Iosif in favoarea lui Beniamin, Iuda i-a amintit mai tarziu ca a pus chiar
o astfel de intrebare (cap. 44,19).
Ei au raspuns: Omul acela ne-a intrebat despre noi si familia noastra, si a zis: Mai traieste tatal vostru? Mai aveti vreun frate? Si noi am raspuns la intrebarile acestea. Puteam noi sa stim ca are sa zica: Aduceti pe fratele vostru?
Verset ce nu a fost comentat.
Iuda a zis tatalui sau Israel: Trimite copilul cu mine, ca sa ne sculam si sa plecam, si vom trai si nu vom muri, noi, tu si copiii nostri.
Verset ce nu a fost comentat.
Raspund eu pentru el; ai sa-l ceri inapoi din mana mea. Daca nu-l voi aduce inapoi la tine, si daca nu-l voi pune inaintea ta, vinovat sa fiu fata de tine pentru totdeauna.
Raspund eu pentru el. Iuda a respectat apoi conditia inevitabila pentru intoarcerea in Egipt, facand aluzie la moarte prin foamete ca singura alternativa. El personal avea sa accepte raspunderea pentru intoarcerea cu bine a lui Beniamin. Ce putea el, sau oricare altul din ei, sa faca mai mult? Nobletea de caracter atat de evidenta din vorbirea lui Iuda este ilustrata mai tarziu in mijlocirea patetica a lui inaintea lui Iosif (44,18-34). Trebuie ca in caracterul lui sa fi avut loc o mare schimbare dupa evenimentele relatate in cap. 37 si 38.
Caci daca n-am mai fi zabovit, de doua ori ne-am fi intors pana acum.
Verset ce nu a fost comentat.
Israel, tatal lor, le-a zis: Fiindca trebuie, faceti asa. Luati-va in saci ceva din cele mai bune roade ale tarii, ca sa duceti un dar omului aceluia, si anume: putin leac alinator, si putina miere, mirodenii, smirna, fisticuri si migdale.
Fiindca trebuie. Dupa elocventa pledoarie a lui Iuda, a carui logica era de neinlaturat, Iacov s-a supus inevitabilului. Acum, dupa ce se resemnase cu plecarea lui Beniamin, Iacov s-a apucat sa faca tot ce-i sta in putinta ca sa poata contribui la succesul calatoriei. Darul pe care l-a sugerat trebuia sa fie din produsele alese ale tarii, care aveau mare valoare in Egipt. Vezi comentariul pentru cap. 37,25.
Putina miere. Ca aceasta nu a fost, probabil, ,,miere” de albine reiese din faptul ca mierea era abundenta in Egipt. O mica cantitate de miere din Palestina nu ar fi fost considerata un dar pretios, nici chiar de catre daruitori. Mult mai probabil ca aceasta era miere de struguri, preparata prin fierberea sucului de struguri, sau a mustului, pana ce scadea la jumatate sau la o treime din volumul de la inceput. Grecii numeau aceasta hepsema, ,,materia fiarta”. Inca si acum mai este importata in Egipt din regiunea Hebron din Palestina.
Fisticuri. Fructul acesta, nuca alungita a lui Pistacia vera, este amintita in Biblie numai de aceasta data. Ea are un sambure uleios si este considerata de catre orientali o delicatesa aleasa.
Migdale. Migdalul este numit shaqed, ,,veghetorul”, de la verbul shaqad, ,,a nu avea somn”, ,,a fi treaz”, ,,a veghea”. Este cel dintai dintre toti pomii care infloreste primavara. Desi era raspandit in Siria si Palestina, se pare ca pomul acesta nu era cunoscut in vechiul Egipt.
Displayed: 5364 bytes.
Next part
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online