Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza/ 34
Dina, fata pe care o nascuse lui Iacov Lea, a iesit sa vada pe fetele tarii.
Dina. Dina, pana aici singura fiica a lui Iacov (PP 204) nu putea sa aiba mai mult de cinci sau sase ani cand familia a plecat din Haran, deoarece ea nu s-a nascut decat dupa cel de-al saselea fiu al Leii (cap. 30,21). Probabil ca ea ajunsese la varsta de 14, sau 15 ani, cand a avut loc josnica intamplare descrisa in acest capitol. Este evident, deci, ca de cand s-a intors Iacov in Canaan trecusera vreo opt ani si mai bine (vezi comentariul pentru cap. 33,17). Daca evenimentele relatate in capitolele 34 la 37 sunt prezentate in ordine cronologica, cum pare a fi, Dina nu putea fi pe acea vreme mai mare de 15 ani, pentru ca Iosif, care avea aproximativ aceeasi varsta ca si Dina (cap. 30,21-24), era de numai 17 ani cand a fost vandut ca rob de fratii sai (cap. 37,2). Faptul ca ea a iesit neinsotita ar parea sa indice ca acasa ea era inca privita ca o copila.
Fetele tarii. Istoricul iudeu Iosif Flavius aminteste o veche traditie conform careia sihemitii erau angajati in festivitati (Antichitati, i. 21. 1), si ca Dina a dorit sa se alature fetelor lui Sihem in cercul lor de veselie. Limbajul inseamna facerea unei vizite de prietenie si se poate chiar ca Dina sa fi obisnuit sa se asocieze cu fetele din Sihem.
Intotdeauna este un mare pericol in tovarasii fara rost cu cei din lume. Dina a fost curioasa sa cunoasca obiceiurile oamenilor din jur. Acest fapt a dus-o la o intimitate neatenta cu ei si a sfarsit prin necinstirea ei. Pericolul ei a venit din faptul ca ea a cautat sa fie libera de controlul si supravegherea parintilor si din nesocotirea indemnului de a ramane despartita de idolatri si obiceiurile lor rele. ,,Tovarasiile rele strica obiceiurile bune” (1 Corinteni 15,33). Locuitorii Canaanului erau pentru familia lui Iacov ce este lumea de astazi pentru crestin. Ceea ce se numeste ,,cunoasterea vietii” se poate dovedi in multe cazuri a fi cochetarea cu moartea. Familiaritatea cu pacatul toceste simturile si mareste pericolul ispitei.
Ea a fost zarita de Sihem, fiul Hevitului Hamor, domnitorul tarii. El a pus mana pe ea, s-a culcat cu ea si a necinstit-o.
Sihem, fiul hetitului Hamor. Hetitii au fost un trib canaanit (vezi cap. 10,17). Din cate cunoastem despre morala canaanita, purtarea lui Sihem nu a fost in nici un caz neobisnuita, iar Dina a platit din plin pedeapsa pentru neinteleapta ei independenta in asocierea cu tineri lumesti.
S-a lipit cu toata inima de Dina, fata lui Iacov, a iubit fata, si a cautat s-o linisteasca.
o linisteasca.
A cautat sa o linisteasca. Literal ,,el a vorbit la inima fetei”, adica a cautat sa o mangaie pentru cele intamplate si sa-i castige iubirea ei. Se pare ca desi Dina se ducea singura in oras in mod intentionat, ea nu a consimtit la tot ce s-a petrecut acolo. Acum ea era in casa lui Sihem, unde a fost gasita cand Simeon si Levi au jefuit cetatea cateva zile mai tarziu (v.26).
Dupa aceea Sihem a zis tatalui sau Hamor: Ia-mi de nevasta pe fata aceasta!
Verset ce nu a fost comentat.
Iacov a aflat ca-i necinstise pe fiica sa Dina; si fiindca fiii sai erau cu vitele la pasune, Iacov a tacut pana la intoarcerea lor.
Iacov a aflat. Stirea cu privire la experienta Dinei trebuia sa fi ajuns la tatal ei in mod indirect, deoarece ea insasi a ramas in casa lui Sihem (v.26).
Iacov a tacut. Probabil ca tacerea lui Iacov se datora unui amestec de durere, prudenta si incurcatura uluitoare. El invatase sa fie mai degraba prudent decat sa actioneze din impuls. Seriozitatea neplacutei situatii avea sa afecteze, desigur, interesele intregii familii si cerea o sfatuire si o hotarare unita. A refuza propunerea de casatorie ar fi atras reaua-vointa a sihemitilor; a o accepta ar fi fost o calcare pe fata a principiului neamestecului cu paganii (vezi cap. 24,3.6; 26,35). Totusi, Dina era la Sihem, si cum trebuia sa fie asigurata intoarcerea ei? Daca Iacov ar fi prevazut cursul tragic al actiunii pe care aveau sa o intreprinda unii dintre fiii lui, dupa ce au aflat de situatie, probabil ca ar fi luat lucrurile in propriile maini si ar fi actionat de indata. Totusi, el a facut mai bine ,,stapanindu-se”, decat au facut fiii lui cand au luat cetatea (Proverbe 16,32).
Hamor, tatal lui Sihem, s-a dus la Iacov ca sa-i vorbeasca.
Verset ce nu a fost comentat.
Dar cand s-au intors fiii lui Iacov de la pasune, si au auzit lucrul acesta, s-au suparat si s-au maniat foarte tare; pentru ca Sihem savarsise o miselie in Israel, culcandu-se cu fata lui Iacov: asa ceva n-ar fi trebuit sa se faca niciodata.
S-au suparat. Literal ,,au devenit furiosi”. A doua expresie ,,s-au maniat foarte tare” este literal ,,s-au aprins foarte mult”. Mania lor patimasa a trecut de masura (compara cu 1 Samuel 15,11; 2 Samuel 19,43). Cum s-au simtit oamenii se poate intelege din faptul ca arabii moderni se simt mult mai dezonorati prin seducerea unei surori, decat prin infidelitatea unei sotii. Un barbat, spun ei, poate sa divorteze de sotia lui, si ea nu mai este a lui, insa o sora sau o fiica ramane pentru totdeauna o sora sau o fiica.
Era, asadar, just ca ei sa fie suparati si numai firesc sa fie maniati. Propria oroare era legata de aceea a surorii lor. Totusi, pe ei nu i-a interesat prea mult pacatul comis impotriva lui Dumnezeu, cat rusinea care se abatuse asupra familiei lor. In aceasta atitudine fata de problema se afla izvorul marii lor greseli procedand astfel (Geneza 49,7).
Miselie. ,,A savarsi o miselie” a devenit o expresie permanenta pentru crimele in care era implicata onoarea, mai ales pentru pacatele carnii (Deuteronom 22,21; Judecatori 20,10; 2 Samuel 13,2; etc.), dar si pentru altele (Iosua 7,15).
In Israel. Numele de Israel este aici aplicat pentru prima data familiei lui Iacov. Mai tarziu, el a devenit denumirea obisnuita pentru natiune. Unii comentatori, aratand ca fiii lui Iacov nu au fost numiti fie Israel, fie izraeliti pana mult mai tarziu, considera ca expresia ,,in Israel” trebuie sa fie tradusa ,,impotriva lui Israel”. Aceasta este posibil din punct de vedere gramatical,si ar insemna ca aventura amoroasa a fost o crima impotriva lui Iacov, care devenise Israel, ,,un print al lui Dumnezeu”.
Displayed: 6362 bytes.
Next part
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online