Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza 30:1-24
Cand a vazut Rahela ca nu face copii lui Iacov, a pizmuit pe sora sa, si a zis lui Iacov: Da-mi copii, ori mor!
Da-mi copii. Succesul lui Lea ca mama a starnit gelozia Rahelei mai mult decat putea sa indure. Ei bine, invidia este ,,putrezirea oaselor” (Proverbe 14,30) si ,,gelozia este neinduplecata ca locuinta mortilor” (Cant. 8,6). Desi Rahela se bucura de partea mai mare a iubirii sotului ei, ea nu putea sa fie multumita atata timp cat sora ei a intrecut-o in ceea ce era, pentru un oriental, cea mai de seama dintre toate indatoririle unei sotii – calitatea de mama. Sara fusese maritata de cel putin 25 de ani cand s-a nascut Isaac. Rebeca asteptase in zadar timp de 20 de ani un copil, cand ea si Isaac s-au intors la Dumnezeu in rugaciune. Dar asteptarea a facut-o pe Rahela geloasa si nerabdatoare la un timp relativ scurt dupa casatorie ei si, in amaraciunea ei, l-a condamnat pe Iacov.
Iacov s-a maniat pe Rahela, si a zis: Sunt eu oare in locul lui Dumnezeu, care te-a oprit sa ai copii?
Sunt eu oare in locul lui Dumnezeu? Neplacerea manioasa a lui Iacov a fost starnita in mod firesc de cuvintele necuviincioase ale favoritei sale sotii. El a refuzat sa-si asume vina pentru o situatie pe care numai Dumnezeu o putea schimba. Rahela stia prea bine ca numai Dumnezeu putea indeparta sterilitatea (v.6), insa cu privire la acest fapt, gelozia ei fata de Lea pare ca a orbit-
o pentru un moment. Raspunsul lui Iacov arata de asemenea o oarecare lipsa de spiritualitate. De ce nu i-a sugerat el sotiei sale dezamagite si amarate sa caute ajutor in rugaciune, cum facusera parintii sai inainte de a fi el insusi nascut? In loc sa faca acest lucru, el a consimtit la o propunere care nu era nimic mai mult decat un mijloc de scapare pacatos.
Ea a zis: Iata roaba mea Bilha; culca-te cu ea, ca sa nasca pe genunchii mei, si sa am si eu copii prin ea.
Iata roaba mea Bilha. Propunerea Rahelei, pe care Iacov a acceptat-o si a si adus-o la indeplinire, era tot atat de pacatoasa ca si aceea a Sarei (cap. 16,2), dar fara sa mai aiba scuza Sarei, intrucat acum nu mai era vorba despre un mostenitor pentru Iacov. Chiar daca ar fi existat intr-adevar un astfel de motiv, acesta tot nu ar fi justificat fapta care, chiar in cazul lui Avraam, fusese atat de categoric condamnata.
Sa nasca pe genunchii mei. Aceasta declaratie este considerata de multi comentatori ca un idiom ebraic care exprima adoptia (vezi cap. 50,23). Este posibil ca expresia isi are originea intr-un vechi obicei oriental prin care, la nasterea unui copil care urma sa fie adoptat, cel care adopta copilul avea sa-l primeasca ca pe al lui. Probabil ca Rahela avea in mintea ei unul dintre aceste obiceiuri si a planuit sa accepte copilul la nastere ca pe propriul ei fiu.
Si i-a dat de nevasta pe roaba ei Bilha; si Iacov s-a culcat cu ea.
Iacov s-a culcat cu ea. Usuratatea lui Iacov in casatorie a inceput cu poligamie si s-a terminat cu concubinaj. Desi Dumnezeu a condus acest lucru la dezvoltarea semintei lui Israel, El nu Si-a pus aprobarea Sa asupra unui astfel de obicei.
Bilha a ramas insarcinata, si a nascut lui Iacov un fiu.
Verset ce nu a fost comentat.
Rahela a zis: Mi-a facut Dumnezeu dreptate, si mi-a auzit glasul, si mi-a daruit un fiu. De aceea i-a pus numele Dan (A judecat).
Dan. Rahela, care considerase sterilitatea ei o nedreptate fata de fecunditatea lui Lea, a considerat nasterea lui Dan ca fiind o justificare divina a purtarii ei. Ea a exprimat clar aceasta convingere cand a zis: ,,Mi-a facut Dumnezeu dreptate”, sau ,,a asigurat dreptate pentru mine”, motiv pentru care i-a pus numele Dan, ,,a judeca”. Afirmatia ei: ,,mi-a auzit glasul”, ori inseamna ca ea se rugase pentru problema, ori ca ea a considerat nasterea lui Dan ca raspunsul lui Dumnezeu la plangerile ei amare (v.1).
Bilha, roaba Rahelii, a ramas iar insarcinata, si a nascut lui Iacov un al doilea fiu.
Verset ce nu a fost comentat.
Rahela a zis: Am luptat cu Dumnezeu impotriva surorii mele, si am biruit. De aceea i-a pus numele Neftali (Luptele lui Dumnezeu).
Neftali. Dupa nasterea lui Dan, Iacov fie ca a considerat-o pe Bilha ca pe una dintre sotiile lui legitime, fie ca a urmat sugestia reinnoita a Rahelei de a-i oferi un alt fiu prin slujnica ei. La nasterea celui de-al doilea fiu al lui Bilha, pe care Rahela l-a considerat al ei prin loctiitoare, ea declarase ca ,,a luptat cu mari lupte”, literal cu ,,luptele lui ’Elohim (Dumnezeu)” impotriva surorii ei si reusise. De aceea, i-a pus numele Neftali, ,,lupta mea”.
Cand a vazut Lea ca nu mai naste, a luat pe roaba sa Zilpa, si a dat-o lui Iacov de nevasta.
Cand a vazut Lea. Lea, obisnuita sa nasca un fiu in fiecare an, a devenit nerabdatoare, cand se parea ca nu va mai naste. Faptul ca Rahela a obtinut fii prin slujnica ei nu a tulburat-o pe Lea atata timp cat era in perspectiva sa mai aiba copii, insa acum ajunsese victima a invidiei, asa cum fusese inainte sora ei. Mijlocul folosit de Rahela spre a pastra favoarea lui Iacov a facut-o pe Lea geloasa, iar gelozia a condus-o la folosirea acelorasi mijloace pe care le folosise Rahela. Totusi, se pare ca Lea a fost constienta ca urmarea un plan al propriei inimi, deoarece nu a facut nici o referire la Dumnezeu in declaratiile ei la nasterea celor doi fii ai Zilpei.
Cat despre Iacov, este surprinzator cat de usor a consimtit la sugestiile ocolite ale sotiilor lui in scopul de a inmulti urmasii lor. Daca avusese o oarecare scuza pentru ca a luat-o pe Bilha spre a
o multumi pe iubita lui Rahela care nu avea copii, prin ce scuza putea el sa-si linisteasca constiinta cu privire la propunerea Leii, care avea deja patru fii? O data intrat pe calea cea rea, se pare ca nu a vazut nici greseala purtarii lui, nici nu s-a gandit la posibilele ei urmari. Pe de alta parte, trebuie sa fie admis ca facand asa, el a urmat un obicei intalnit pe vremea lui. Din legea codului lui Hammurabi si alte documente cuneiforme stim ca astfel de practici erau legale si acceptabile din punct de vedere social, mai ales cand sterilitatea impiedica nasterea de copii. Probabil ca existenta acestui obicei este cauza principala care a facut ca nici Avraam, nici Iacov sa nu vada nici o greseala mare prin luarea slujnicelor lor de concubine.
Displayed: 6420 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online