Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza 27:36-*
Previous part
Esau a zis: Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov; caci m-a inselat de doua ori. Mi-a luat dreptul de intai nascut, si iata-l acum ca a venit de mi-a luat si binecuvantarea! Si a zis: N-ai pastrat nici o binecuvantare pentru mine?
Nu degeaba i-au pus numele Iacov. Cu privire la semnificatia numelui lui Iacov, vezi comentariul pentru cap. 25,6. Esau a plans amar pentru ca Iacov il inselase acum, a doua oara. Este adevarat ca Esau vanduse dreptul sau de intai nascut lui Iacov, dar acum isi recunostea prea tarziu nebunia. Iacov, profitand de el, a vazut acum ca fapta lui a fost intr-adevar o hotie.
Isaac a raspuns, si a zis lui Esau: Iata, l-am facut stapan peste tine, si i-am dat ca slujitori pe toti fratii lui, l-am inzestrat cu grau si vin din belsug: ce mai pot face oare pentru tine, fiule?
Verset ce nu a fost comentat.
Esau a zis tatalui sau: N-ai decat aceasta singura binecuvantare, tata? Binecuvanteaza-ma si pe mine, tata! Si Esau a ridicat glasul si a plans.
Nu ai decat aceasta singura binecuvantare, tata? La drept vorbind, Dumnezeu are binecuvantari fara margini pe care este gata sa le acorde cu mana larga. Daca Esau ar fi inteles ca defectuosul lui caracter l-a descalificat de a primi binecuvantarea si ca aceasta putea sa fie a lui numai printr-o schimbare de atitudine, binecuvantarile lui Dumnezeu pentru Avraam si Isaac ar fi putut sa fie si ale lui (vezi Ieremia 18,7-12). Insa nu aceste ganduri stapaneau mintea lui Esau cand vorbea. El ravnea dupa binecuvantare fara nici o intentie de a accepta obligatiile care o insoteau. Ca si fiul cel mai mare din parabola fiului risipitor, el era gelos si nu voia sa-i fie acordata favoarea fratelui sau mai tanar (Luca 15,29).
Esau a ridicat glasul si a plans. Ca raspuns la continua rugaminte a lui Esau ,,n-ai pastrat nici
o binecuvantare pentru mine?”, Isaac a repetat in esenta binecuvantarea prezentata asupra lui Iacov si i-a spus lui Esau ca pentru el nu mai putea face nimic. Cand chiar si tatal sau, prietenul lui cel mai bun, parea sa se intoarca impotriva lui, Esau s-a trezit in cele din urma la teribila intelegere a totalei lui lepadari de Dumnezeu. Lacrimile lui au exprimat durere pentru pierderea suferita, dar nu pentru purtarea care a facut inevitabila aceasta pierdere. Lacrimile lui au fost fara efect, pentru ca el nu mai era capabil de o pocainta adevarata (vezi Evrei 12,17). Ca o prapastie de netrecut, caracterul lui nedesavarsit statea intre el si intelegerea a ceea ce acum i se parea a fi de o valoare de neasemuit (vezi Ieremia 8,20; Luca 16,26; COL 271).
Tatal sau Isaac a raspuns, si i-a zis: Iata! Locuinta ta va fi lipsita de grasimea pamantului Si de roua cerului, de sus.
Tatal sau a raspuns. Miscat de plansul patetic al iubitului sau fiu Esau, Isaac s-a supus fata de pasionatul lui apel. Isaac a vorbit inca o data, poate prin inspiratie de data aceasta, despre soarta viitoare a lui Esau. Totusi, aceasta declaratie nu este numita o ,,binecuvantare”. In realitate, acesta era un blestem atenuat.
Locuinta ta. Literal, ,,locuinta ta va fi (de la, min) grasimea pamantului si (de la) roua cerului”. Dupa KJV, ,,binecuvantarea” lui Esau apare sa fie in mod substantial o repetare a binecuvantarii vremelnice data lui Iacov. Exista, la drept vorbind, unele deosebiri importante, ca omisiunea lui ,,grau si vin din belsug” si a numelui lui Dumnezeu.
Traducerea KJV este gramatical posibila. Totusi, prepozitia ,,de la”, min, inseamna si ,,departe de”. Atunci ceea ce a inteles Isaac a fi ,,locuinta ta va fi departe de grasimea pamantului si departe de roua cerului”, semnificatie care, in contrast cu tara Canaanului, caminul edomitilor ar fi o regiune nefertila. O astfel de traducere nu numai ca este in acord cu constructia ebraica, ci este in mod hotarat mult mai potrivita cu contextul si cu faptele istorice: (1) Aceasta este o potrivita descriere a caracterului de tristete si de asemanare de desert a Idumeii, caminul urmasilor lui Esau.
(2) Aceasta corespunde si cu afirmatia lui Isaac ca orice binecuvantare fusese deja acordata lui Iacov si evita sa o mai intoarca de la el (v.33, 37). (3) Aceasta explica jocul de cuvinte ,,grasime” si ,,roua” care descriu aici o stare de lucruri hotarat opusa aceleia declarata a fi partea sortii lui Iacov (v.28). Aceasta interpretare trateaza prepozitia min din v.39 in mod deosebit de acea din v.28. Totusi, frazeologia diferita a celor doua versete sugereaza ca in v.39 Isaac face un joc de cuvinte mai intelept. Faptul ca Isaac nu aminteste aici numele lui Dumnezeu arata ca aceasta pronuntare a fost facuta din autoritatea proprie si nu prin inspiratie – cum a fost acea adresata lui Iacov.
Vei trai din sabia ta, Si vei sluji fratelui tau; Dar cand te vei rascula, Vei scutura jugul lui de pe gatul tau!
Din sabia ta. Modul de viata si ocupatie al edomitilor a fost bine adaptat tarii lor. Aceasta prezicere si-a gasit implinirea in dispozitia feroce si iubitoare de razboi a edomitilor, care isi castigau existenta prin vanat si prin controlul prin forta al cailor comerciale.
Vei sluji fratelui tau. Fagaduinta pentru Esau viza o lupta de eliberare de Iacov, neincetata, dar nu intru totul fara succes. Aceasta a fost o repetare a unei preziceri divine facuta inainte de nasterea lor (cap. 25,23). Istoria Edomului este in mare masura o repetare a sclaviei fata de Israel, apoi revolta din cauza lui Israel, si apoi recucerirea de catre Israel. Dupa o lunga perioada de independenta, edomitii au fost invinsi de Saul (1050-1011 i.Hr.) (1 Samuel 14,47), mai tarziu au fost subjugati de David (1011-971) (2 Samuel 8,14). In ciuda unei incercari de revolta sub Solomon (971-931) (1 Regi 11,14-22), ei au ramas supusi regatului lui Iuda pana pe timpul lui Ioram (854841), cand s-au razvratit (2 Regi 8,20-22). Ei au fost din nou subjugati de Amatia (796-767) (2 Regi 14,7-10; 2 Cronici 25,11-14) si au ramas in subjugare sub Ozia (790-739) si Iotam (750-731) (2 Regi 14,22; 2 Cronici 26,2). (Controlul Elat-ului la partea de sus a Golfului Aquaba era egal cu controlul intregului Edom). De abia pe timpul domniei lui Ahaz (735-715), edomitii au scuturat jugul regilor lui Iuda (2 Regi 16,6; 2 Cronici 28,16-17). Totusi, in cele din urma, ei au fost complet cuceriti de Ioan Hyrcanus pe la anul 126 i.Hr., obligati sa accepte circumciziunea si incorporati in statul iudaic (Iosif, Antichitati, XIII, 9.1; XV, 7.9). Intr-o perioada mai tarzie, prin Antipater si Irod, o dinastie idumeana a stapanit Iudeea cu binecuvantarea Romei.
Prezicerile lui Isaac cu privire la cei doi fii ai sai au fost, astfel, implinite in mod exact (Evrei 11,20). Binecuvantarea asupra fiecarui fiu a constituit o profetie. Desi Isaac a fost inselat cand a vorbit cu privire la Iacov, ceea ce a spus a fost totusi inspirat, iar Iacov a ramas binecuvantat (Geneza 22,27-33). Faptul ca aceasta a fost asa nu inseamna aprobarea divina asupra actului de inselaciune, pentru ca Dumnezeu nu este dependent de artificii pentru a implini vointa Sa.
Dumnezeu nu a ordonat actul de inselaciune, El l-a respins. Binecuvantarea a venit asupra lui Iacov, nu din cauza inselaciunii, ci in ciuda ei.
Parintii si copiii au gresit cu totii, iar ca rezultat fiecare a suferit in felul lui. Infaptuitorii inselaciunii au fost despartiti de indata si pentru totdeauna. Rebeca a fost nevoita sa-si trimita pe iubitul ei fiu departe de casa tatalui sau intr-o tara straina, ca sa nu-l mai vada niciodata. Iacov a suferit pentru pacatul impotriva fratelui sau prin 20 de ani de exil, timp in care el a fost inselat si dezamagit in repetate randuri. Ba mai mult, el a plecat de acasa complet sarac. Isaac, prin succesul strategiei lui Iacov, a fost pedepsit pentru persistenta in preferinta lui pentru Esau in ciuda descoperirii vointei lui Iehova. El avea sa fie despartit de fiul pe care-l trecuse cu vederea si sa aiba in fata lui exemplul necredincios al fiului pe care el l-a indragit asa de orbeste. Pentru dispretul lui fata de Dumnezeu si lucrurile religioase, Esau a pierdut pentru totdeauna privilegiile conducerii familiei cuvenite intaiului nascut. In ciuda jocului planurilor si pasiunilor omenesti, scopul lui Dumnezeu a fost indeplinit.
Displayed: 8340 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online