Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza/ 24
Avraam era batran, inaintat in varsta; si Domnul binecuvantase pe Avraam in orice lucru.
Avraam era batran. Intamplarile relatate in acest capitol au avut loc la trei ani dupa moartea Sarei (cap. 23,1), deoarece Sara era in varsta de 90 de ani la nasterea lui Isaac, iar Isaac era de 40 de ani cand s-a casatorit cu Rebeca (cap. 25,30). In acea vreme, Avraam era in varsta de 140 de ani (cap. 17,17).
Avraam a zis celui mai batran rob din casa lui, care era ingrijitorul tuturor averilor lui: Pune-ti te rog, mana sub coapsa mea;
Cel mai batran rob. Cel mai de incredere serv din casa lui Avraam era Eliezer (PP 173), care cu o jumatate de secol mai inainte fusese ales in mod experimental de Avraam ca viitorul sau mostenitor (cap. 15,2). Acum, el a fost chemat de Avraam pentru o misiune foarte importanta.
Mana sub coapsa mea. Aceasta veche ceremonie care insoteste un juramant solemn mai este amintita numai in cap. 47,29. In ambele cazuri, imprejurarile sugereaza o fagaduinta de a se purta cu credinciosie dupa moartea aceluia fata de care fagaduinta a fost facuta, adica cu urmasii lui. Moartea unuia nu il elibera pe celalalt de juramantul sau. Explicatiile obiceiului difera oarecum pentru comentatori. Ca izvor de urmasi (vezi Geneza 35,11; 46,26; Exod 1,5), cuvantul ,,coapsa” sau ,,sale” (acelasi cuvant in limba ebraica) a fost considerat ca indicand spre viitorii urmasi ai lui Avraam, indeosebi spre Hristos, Samanta fagaduita. Daca este asa, juramantul era, ca sa zicem asa, facut prin sau in numele Aceluia care avea sa vina. Alti comentatori considera coapsa ca simbol al stapanirii si autoritatii, iar punerea mainilor dedesubtul ei un juramant de supunere fata de superior.
si te voi pune sa juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului si Dumnezeul pamantului, ca nu vei lua fiului meu o nevasta dintre fetele Canaanitilor, in mijlocul carora locuiesc,
Lua... o nevasta. Desi Avraam avea sa mai traiasca inca 35 de ani (cf. cap. 25,7.20), se pare ca el se simtea cam slabit la acea data (v.1). Autoritatea data lui Eliezer la alegerea unei sotii inseamna o supunere laudabila din partea lui Isaac, care era deja in varsta de 40 de ani. In vremurile din vechime, ca si astazi in Orient, parintii alegeau partenerii de casatorie si faceau pregatiri de nunta pentru copiii lor. Acest fapt nu inseamna catusi de putin ca nu se tinea seama de dorintele tinerilor insisi (vezi v.58, 67, PP 171). Lunga intarziere in planuirea casatoriei lui Isaac s-a datorat, probabil, dorintei lui Avraam de a evita sa ia o sotie canaanita pentru el si faptului ca mai inainte de aceasta nu gasise convenabil sa puna la cale o casatorie pentru una din Haran (vezi v.3-6). Moartea Sarei poate ca a ajutat intr-un oarecare sens la urgentarea chestiunii.
Dintre fetele canaanitilor. Cunoscand cresterea desfraului si idolatriei canaanitilor si soarta lor iminenta, Avraam a dorit sa pastreze curatia semintei fagaduite. Experienta lui cu Agar si experienta lui Lot si Ismael l-au invatat cu privire la pericolul legaturilor cu oameni de origine pagana (PP 174). Mai mult, Dumnezeu oprise deja casatoria cu canaanitii, interdictie care mai tarziu a fost incorporata in legislatia mozaica (Exod 34,16; Deuteronom 7,3).
ci te vei duce in tara si la rudele mele sa iei nevasta fiului meu Isaac.
In tara mea. Nu in Ur din Chaldeea, ci in Haran, amandoua fiind din Mesopotamia. Rudele lui Avraam de acolo au pastrat inca intr-o anumita masura cunostinta si inchinarea fata de adevaratul Dumnezeu (vezi Geneza 31,19; Iosua 24,2; PP 171). De aceea, o nora dintre ele parea mult mai de preferat uneia dintre canaanitele decazute.
Robul i-a raspuns: Poate ca femeia n-are sa vrea sa ma urmeze in tara aceasta; va trebui sa duc oare pe fiul tau in tara de unde ai iesit tu?
Verset ce nu a fost comentat.
Avraam i-a zis: Sa nu care cumva sa duci pe fiul meu acolo!
Sa nu... duci pe fiul meu acolo. Avraam i-a dat in grija lui Eliezer in mod solemn sa nu ingaduie ca Isaac sa mearga in Mesopotamia. El socotea ca nici el si nici fiul lui nu aveau libertatea sa se intoarca, nici chiar pentru o vizita (v.1). Acest lucru, impreuna cu varsta lui inaintata (v.1), probabil ca l-au influentat sa nu se intoarca in persoana pentru a gasi o sotie buna pentru fiul sau.
Domnul, Dumnezeul cerului, care m-a scos din casa tatalui meu si din patria mea, care mi-a vorbit si mi-a jurat, zicand: Semintei tale voi da tara aceasta, va trimite pe Ingerul Sau inaintea ta; si de acolo vei lua o nevasta fiului meu.
Domnul... va trimite pe ingerul Sau. Aceasta afectuoasa expresie de incredere in calauzirea divina descopera convingerea statornica a lui Avraam ca el si lucrarile lui erau sub indrumarea si calauzirea lui Dumnezeu. Aceeasi asigurare a calauzirii divine data lui Eliezer a fost dupa aceea fagaduita poporului lui Israel (Exod 23,20) si bisericii crestine (Evrei 1,14).
Daca femeia nu va vrea sa te urmeze, vei fi dezlegat de juramantul acesta, pe care te pun sa-l faci. Cu nici un chip sa nu duci insa acolo pe fiul meu.
Vei fi dezlegat. Avand in vedere natura sacra si obligatorie a juramantului sau, Eliezer a simtit o neliniste indreptatita in ce priveste raspunderea sa, in cazul in care nici o femeie nu ar dori sa se intoarca cu el in Canaan. Avraam l-a asigurat pe Eliezer ca pe Dumnezeu, care l-a condus pana aici, se putea bizui ca nu il va parasi nici acum. Eliezer putea porni cu incredere in incheierea plina de succes a misiunii sale. Dar, daca din unele motive, contrariul se va dovedi adevarat, el urma sa se considere liber de o obligatie in continuare in ceea ce priveste juramantul, cu exceptia faptului ca in nici o imprejurare lui Isaac nu urma sa i se ingaduie sa mearga in Mesopotamia spre a-si cauta o sotie. Fara indoiala ca Avraam se temea ca Isaac ar putea fi ispitit sa ramana in Mesopotamia si sa zadarniceasca astfel scopul divin.
Displayed: 5990 bytes.
Next part
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online