96:1 96. De ce
sa nu cant intruna?
96:2 De ce sa nu cant intruna,
multumind lui Dumnezeu?
Caci spre bine totdeauna
ma conduce sfatul Sau;
Toate nu-s decat iubire,
cate de la Domnul vin,
Cate 'nalta si sustin
printre stanci de prigonire…
Toate pier si praf se fac,
dar iubirea Lui sta-n veac!
96:3 Cum un vultur sub aripa
isi aduna pe-ai sai pui,
Asa Domnu-n orice clipa
m-apara cu bratul Lui.
El veghea ca un Parinte
peste mine chiar cand eu
Nu stiam de harul Sau,
fiind copil fara de minte…
Toate pier si praf se fac,
doar iubirea Lui sta-n veac!
96:4 O, nespusa bunatate!
El pe Fiul mi L-a dat,
Din pacat si de la moarte
al Sau sange m-a scapat.
Iar in inima imi pune
al credintei foc nestins
Care da curaj ne-nvins
si chiar iadul ti-l supune!
Toate pier si praf se fac,
doar iubirea Lui sta-n veac!
96:5 El Isi pleaca a Sa fata
si ma scapa de-orice rau,
Iar in orice dimineata
ma invata-un cantec nou…
Da-mi, o, Doamne-acum putere
sa pricep iubirea Ta,
Vesnic sa raman in ea,
implinind tot ce-mi vei cere!
Si-n cantari si-n tot ce fac
sa Te preamaresc in veac!