45:1 42. Sa ne intelegem semenii
45:2 Incercarile inimii celui cu remuscari. Cand cineva care a gresit ajunge constient de vinovatia lui, aveti grija sa nu-i distrugeti respectul de sine. Nu il descurajati prin indiferenta sau neincredere! Nu spuneti: "Inainte sa-i acord increderea mea, voi astepta sa vad daca rezista pana la capat. Adesea tocmai aceasta lipsa de incredere il face pe cel ispitit sa se poticneasca.
45:3 Noi ar trebui sa ne luptam sa intelegem slabiciunile semenilor nostri. Noi cunoastem prea putin din necazurile sufletesti ale acelora care au fost prinsi in lanturile intunericului si care sunt lipsiti de hotarare si putere morala. Cu mult mai demna de mila este starea aceluia care sufera datorita remuscarilor; el este ca unul care bajbaie, se clatina si este cufundat in mocirla. El nu poate vedea nimic clar. Multe sufletele sarmane se simt neintelese, nepretuite, pline de intristare si
45:4 in agonie ca o oaie pierduta, ratacita. Ele nu Il pot gasi pe Dumnezeu desi tanjesc dupa iertare si pace.
45:5 Influente puternice spre rau. O, sa nu mai fie rostit nici un cuvant care sa produca mai multa suferinta! Sufletului care este orbit de o viata de pacat dar care nu stie unde poate gasi odihna, prezentati-L pe Mantuitorul plin de mila. Luati-l de mana, ridicati-l si vorbiti-i cuvinte de incurajare si nadejde. Ajutati-l sa apuce mana Mantuitorului... Noi trebuie sa ne punem pe noi insine in situatia celor ispititi. Ganditi-va la ceea ce s-a mostenit, la influenta intovarasirilor rele si a imprejurarilor rele si la puterea obiceiurilor rele. Ne putem mira oare, ca sub astfel de influente multi ajung sa decada? Noi ne miram oare ca raspund mai incet la eforturile facute pentru ridicarea lor? (MH, 167, 168)
45:6 Simpatia plina de duiosie. Dragostea minunata prin care Dumnezeu, infinitul Dumnezeu, ne-a privilegiat sa ne putem apropia de El prin numele cel scump de "Tata!" Nici un parinte omenesc nu poate pleda mai cu staruinta pe langa un copil care a gresit decat El care trateaza astfel pe pacatos. Nici un om nu poate urmari cu atata interes pe cel care nu vrea sa se pocaiasca si nu-i poate oferi invitatie atat de duioase.
45:7 Atunci cu cata duiosie ar trebui noi sa lucram pentru cei care sunt gresiti si pacatosi, care pier in jurul nostru. Noi trebuie sa lucram in spiritul in care a lucrat Hristos, cu duiosia plina de mila pe care a dovedit-o El. Cand facem apel, prin credinta, la fagaduintele lui Dumnezeu, cand traim prin orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu, noi ne asezam de partea lui Hristos si avem Spiritul si harul Sau care este alaturi de eforturile noastre, lucrand pentru a aduce sufletele la cunoasterea vointei divine. (Ms. 35, 1886)
45:8 Mila pentru cel vinovat. Cat de putin intram noi in legatura cu Hristos prin ceea ce ar trebui sa fie cea mai puternica
45:9 legatura dintre noi si El - compasiunea pentru cei destrabalati, vinovati, in suferinta, morti in greseli si pacate! Lipsa de omenie a omului fata de om este cel mai mare pacat al nostru. Multi considera ca ei reprezinta judecata lui Dumnezeu in timp ce dau gres cu totul in a reprezenta bunatatea si marea lui iubire. Adesea, aceia pe care ii intampina cu asprime si severitate sunt cel mai predispusi a fi ispititi. Satana lupta cu aceste suflete iar cuvintele aspre, lipsite de bunatate ii descurajeaza si ii face sa cada prada puterii ispititorului.
45:10 Sa lucrezi cu mintile oamenilor este un lucru delicat. Numai Acela care citeste inima stie cum sa-i aduca pe oameni la pocainta. Numai intelepciunea Sa ne poate da succes in a ajunge la cei pierduti. Poate ca tu crezi ca stai tare si gandesti "sunt mai sfant decat tine" si nu are importanta cat de corect este rationamentul tau sau cat de adevarate sunt cuvintele tale; ele nu vor atinge niciodata inimile oamenilor. Iubirea lui Hristos, manifestata prin cuvant si fapta, va razbate pe calea spre suflet atunci cand repetarea invataturii sau a argumentului nu aduce la indeplinire nimic.
45:11 Avem nevoie de mai multa dragoste asemenea celei a lui Hristos, o dragoste nu numai spre cei care ni se par fara vina, ci o dragoste pentru cei saraci, pentru sufletele in suferinta si care se afla in lupta, care gresesc adesea, care pacatuiesc si se pocaiesc care sunt ispitite si descurajate. Noi trebuie sa mergem la semenii nostri, miscati ca si Marele nostru Preot indurator, de simtamantul neputintelor lor.
45:12 Rezultatul racelii si a neglijentei. In mijlocul nostru ca popor a existat o lipsa de mila si dragoste profunda serioasa, care sa miste sufletul fata de cei ispititi si gresiti. Multi au aratat raceala si neglijenta pacatoasa, ei fiind reprezentati de Domnul Hristos ca fiind cei care trec de poarta cealalta, tinandu-se cat mai departe de cei care au cel mai mare nevoie de ajutor.
45:13 Sufletul de curand convertit are adesea de dus lupte crunte cu obiceiuri impamantenite sau cu anumite forme de ispite si, fiind biruit de o anumita patima sau inclinatie care l-a luat in stapanire, ajunge sa faca pasi gresiti si chiar anumite greseli. In acel moment este nevoie de energia, tactul si intelepciunea fratilor sai, pentru a fi readus la starea de sanatate spirituala. Pentru astfel de cazuri se aplica instructiunile din Cuvantul lui Dumnezeu: "Fratilor, daca un om ar cadea deodata in vreo greseala, voi, care sunteti duhovnicesti, sa-l ridicati cu duhul blandetii. Si ia seama la tine insuti, ca sa nu fii ispitit si tu" (Gal. 6, 1). "Noi care suntem tari, suntem datori sa rabdam slabiciunile celorlalti, si sa nu ne placem noua insine" (Rom. 15, 1).
45:14 Insa cat de putina bunatate asemenea lui Hristos, se da pe fata de catre cei care pretind a fi urmasii Sai! Cand cineva greseste ceilalti pare adesea isi iau libertatea sa faca astfel incat cazul respectiv sa para cat de rau cu putinta. Cei care poate sunt vinovati de pacate mult mai mari in alte privinte isi trateaza fratele cu asprime crunta. Greseli care au fost comise prin nestiinta, necugetare sunt facute sa apara ca un pacat cu voia, cu premeditare. Cand vad sufletele ca se ratacesc, unii isi intind mana si spun: "V-am spus eu. Stiam eu ca nu se poate avea incredere in ele." Astfel ei se aseaza in aceeasi pozitie pe care o ia Satana, jubiland ca presupunerile lor rele s-au dovedit a fi corecte. (5 T, 604, 605)
45:15 Dragoste pentru cel ratacit. Nu am fost toti facuti la fel si multi nu au fost educati in mod corespunzator. Educatia lor este deficitara. Unora li s-a transmis un temperament pripit, iar in educatia din copilarie nu au fost invatati stapanirea Dumnezeu sine. In acest fel de temperament aprig adesea este prezenta si invidia si gelozia. Altii dau gres in alte privinte. Unii sunt necinstiti in afaceri, intind prea mult coarda in comert. Altii sunt despotici in familiile lor si le place sa stapaneasca. Vietile lor sunt pe departe a fi corespunzatoare. Educatia lor a fost
45:16 cu totul gresita. Ei nu au fost invatati ca este pacat sa cedeze stapanirea acestor trasaturi urate de caracter; de aceea pacatul nu le apare din cale afara de pacatos. Altii, a caror educatie nu a fost chiar asa de gresita, care au fost invatati mai bine, si-au format un caracter caruia i se poate obiecte mai putin. Viata crestineasca a tuturor este foarte mult afectata spre bine sau spre rau de educatia lor anterioara.
45:17 Domnul Isus, Mijlocitorul nostru, cunoaste toate problemele cu care suntem confruntati si procedeaza cu noi potrivit cu lumina pe care am avut-o si in functie de imprejurarile in care ne-am aflat. Unii au avut parte de o crestere mai buna. In timp ce unii sunt in mod continuu hartuiti si au parte de necazuri datorita unor nefericite trasaturi de caracter, fiind nevoiti sa lupte continuu cu dusmanii launtrici si cu stricaciunea firii lor, altii nu au nici pe jumatate de dus astfel de lupte. Aproape ca nici nu stiu ce inseamna greutatile prin care trec fratii si surorile lor care nu au avut parte de o formare mai prielnica. (2 T., 74)
45:18 Bun-venit celui care se pocaieste. "De unii indurati-va, facand deosebire" (Iuda 22, KJV). Aceia care au acea intelepciune care vine de la Dumnezeu, vor vedea sufletele care au nevoie de ajutor, suflete care au suferit infrangeri si care, desi s-au pocait in mod sincer, de-abia daca indraznesc, daca nu sunt incurajati, sa se agate de speranta. Domnul va pune acest lucru in inimile acelora care sunt ispravnici ai harului Sau pentru a spune bun-venit acestor suflete tremurande, care se pocaiesc, facandu-i sa aiba din nou parte de partasia frateasca. Adevaratii Sai urmasi nu vor trata pe pacatosi ca si cand nu mai exista iertare pentru ei. Ei vor arata mila fata de cei pentru care imprejurarile vietii au fost nefavorabile si care au ingaduit lui Satana sa ii conduca pe carari interzise.
45:19 Aceste suflete au pacatuit impotriva lui Dumnezeu insa daca se pocaiesc si dovedesc autenticitatea pocaintei lor prin eforturi serioase
45:20 de a sluji Domnului, cine ar indrazni sa le stea in cale? Incurajati-i. Dati-le ocazia sa recastige ceea ce au pierdut. Mandria, lacomia, senzualitatea s-ar putea sa fi fost pacatele lor de capetenie. Aratati-le greseala insa nu intr-un mod care sa-i indeparteze de Hristos. Prin cuvinte pline de compasiune iubitoare atrageti-i spre El. Oricat de jos ar fi cazut, nu le distrugeti nadejdea de a fi iertati. Lucrati pentru ei, rugati-va cu ei, indreptati-le catre Mantuitorul...
45:21 Nu-i condamnati. Prin eforturi serioase, crestinesti, oamenii vor fi convinsi si convertiti iar Dumnezeu ii va ierta. Nici un suflet sa nu fie intors din drum atunci cand cauta iertare la Domnul Isus. "De unii indurati-va, facand deosebire." Cand ei prezinta dovada ca Duhul lui Dumnezeu lupta cu ei, incurajati-i pe orice cale cu putinta pentru a intra in serviciul Domnului. Nu-i descurajati prin indiferenta, indepartandu-va de ei cu aerul ca "Eu sunt mai sfant decat tine" (Is. 65, 5).
45:22 Cei care se poarta precum fariseii s-ar putea sa nu se faca vinovati de pacatele pe ca el condamna la altii insa poate ca se fac vinovati de pacate mult mai mari in ochii lui Dumnezeu. Fiecare va fi rasplatit dupa faptele sale. Fie ca cei care condamna pe altii sa ia seama la ei insisi, pentru a nu fi condamnati de Dumnezeu pentru fariseism. (Ms. 37, 1902)
45:23 Oameni cu dragoste, nu ghimpi de castane. Trebuie sa ne asteptam sa intampinam si sa avem de a face cu multe nedesavarsiri la cei care sunt tineri si lipsiti de experienta. Domnul Hristos ne-a invatat sa cautam sa-i indreptam pe unii ca acestia cu duhul blandetii si El ne va socoti vinovati daca vor apuca pe o cale care ii va duce in descurajare, disperare si ruina. Daca nu cautam sa ingrijim zi de zi planta cea pretioasa a iubirii, noi suntem in pericolul de a
45:24 deveni ingusti, lipsiti de simpatie, fatarnici, critici, considerandu-ne pe noi insine neprihaniti in timp ce suntem departe de a avea aprobarea lui Dumnezeu. Unii sunt necurtenitori, nepoliticosi si brutali. Ei sunt ca si ghimpii de la castane - inteapa ori de cate ori ii atingi. Raul pe care il fac este incalculabil, deoarece Il reprezinta gresit pe Mantuitorul nostru iubitor.
45:25 Noi trebuie sa ne ridicam la un standard mai inalt caci daca nu, nu suntem vrednici de numele de crestini. Noi trebuie sa cultivam spiritul cu care a lucrat Domnul Hristos pentru a salva pe cei rataciti. Ei ii sunt tot atat de scumpi precum ii suntem noi. Si ei au sanse egale de a deveni trofee ale harului Sau si mostenitori ai imparatiei. Insa ei sunt expusi curselor unui vrajmas viclean, oricand in pericol si gata a fi inselati si daca nu ar fi harul mantuitor al lui Hristos, prada nimicirii sigure. Daca am fi privit aceste lucruri intr-o lumina potrivita, cat de insufletit ar fi fost zelul nostru si cat de mult ar fi fost inmultite eforturile noastre serioase pline de sacrificiu de sine, ca sa ne putem apropia de cei care au nevoie de ajutorul nostru, de rugaciunile noastre, de simpatia noastra si de dragostea noastra! (5 T, 605, 606)
45:26 Domnul Isus, exemplul nostru. Domnul Isus i-a chemat pe proscrisi, pe vamesi si pe pacatosi si prin iubirea Lui plina de bunatate i-a silit sa vina la El. Clasa pe care El n-a sustinut-o niciodata au fost aceia care stateau deoparte considerandu-se superiori si care priveau de sus la semenii lor...
45:27 Chiar si pe cei care au decazut foarte mult, El i-a tratat cu respect. A fost un chin continuu pentru Domnul Hristos sa aiba mereu de-a face cu ostilitatea, destrabalarea si necuratia; insa El n-a rostit niciodata vreun cuvant prin care sa arate ca a fost socat de ceva sau ca gusturile Sale rafinate au fost ofensate. Oricat de rele ar fi fost obiceiurile, oricat de puternice prejudecatile sau oricat de tari patimile fiintelor omenesti, El le-a intampinat cu toata duiosia si mila. Pe masura ce suntem stapaniti de Duhul Sau ii vom considera pe toti oamenii ca
45:28 pe fratii care trec prin incercari si ispitiri, cazand adesea si ridicandu-se iarasi, luptandu-se cu descurajarile si greutatile, tanjind dupa simpatie si ajutor. Apoi ne vom purta astfel cu ei incat sa nu-i descurajam sau sa-i respingem ci sa trezim nadejde in inimile lor. (MH, 164, 165)
45:29 Anexa A - Masturbarea si dementa
45:30 In studiul sau cu privire la "Dementa prin masturbatie, Istoria unei idei" (Journal, lf Mental Science 108, 1, Jan "962). E.H. Hare face referinta la un studiu asupra a 500 de pacienti care s-au aflat consecutiv internati in spitalul de boli psihice al statului Iowa. El afirma ca autorii studiului (Malamud. W., si Palmer.G. "Actiunea pe care o are masturbarea in producerea de tulburari mintale, Journal of Nervous and Mental Disorders, 76: 220, 1932) au descoperit ca in 22 de cazuri masturbarea a constituit "in mod evident cea mai importanta cauza a tulburarilor mintale."
45:31 Apoi el continua:
45:32 "Autorii au ajuns la concluzia ca mai degraba conflictul mintal generat de masturbare decat obiceiul in sine a fost cel care condus la boala si ei si-au sustinut aceasta concluzie prin eficienta psihoterapiei directionata catre indreptarea si schimbarea ideilor pacientului cu privire la masturbare. Totusi faptul ca 15 din cei 22 de pacienti sufereau de depresie trebuie sa ridice indoieli cu privire la valabilitatea chiar a acestei concluzii moderate deoarece pacientul deprimat este nu numai predispus sa se invinuiasca singur pentru ceea ce el crede a fi regulile sanatatii, dar are si tendinta de a-si reveni dupa boala, fie ca este tratat prin psihoterapie, fie ca nu este." (p. 22).
45:33 Astfel Hare pune sub semnul intrebarii concluziile lui Malamud si Palmer insa spune, in mod semnificativ, ca studiul lor este "una din foarte putinele incercari (intr-adevar din cate am citit eu singura adevarata) de studiu stiintific asupra ipotezei masturbarii (ipoteza ca masturbarea poate produce dementa)."
45:34 Dupa ce recunoaste ca "nu exista o modalitate prin care sa se poata dezminti ipoteza despre masturbare", Hare vine cu concluzia finala: "Tot ce putem spune, potrivit dovezilor, este ca asocierea dintre masturbare si tulburarile mintale este slaba si instabila si de aceea, daca masturbarea este intr-adevar factorul cauzal, nu este, probabil, unul foarte important." (Idem, p. 19)
45:35 Astfel, desi aceasta autoritate minimalizeaza posibilitatea ca ar exista vreo legatura intre masturbare si dementa, el nu o neaga cu totul. Este inca si mai semnificativ faptul ca el a descoperit ca s-a facut o singura incercare adevarata de a testa ipoteza din punct de vedere stiintific.
45:36 Scriind despre masturbare in lucrarea lor "Adolescent Development and Adjustment (McGraw Hill Book Company, 1965), Lester C. si Alice Crow concluzioneaza: "Efectele acestei perversiuni sexuale nu sunt inca in totul cunoscute."
45:37 Dr. David Horrobim, medic si farmacist la Universitatea Oxford afirma:
45:38 "Cantitatea de zinc din sperma este atat de mare incat printr-o ejaculare se poate elimina tot zincul care poate fi absorbit prin intestine intr-o singura ti. Aceasta are numeroase consecinte. In afara de cazul cand cantitatea pierduta ar fi inlocuita printr-o ingerare zilnica crescuta, ejacularea repetata poate duce la o deficienta reala de zinc, ceea ce atrage dupa sine nenumarate probleme, inclusiv impotenta.
45:39 Este posibil, chiar avand in vedere importanta zincului
45:40 pentru creier, ca cei care au sustinut moralitatea in secolul al XIX-lea sa fi avut dreptate cand au spus ca masturbarea repetata poate conduce la dementa!" Zinc (Vitabooks: St. Albans, Vermont, 1981), p.
45:41 Aceasta afirmatie este asemanatoare celei pe care a facut-o Carl C. Pfeiffer, doctor si farmacist, in cartea sa despre zinc. El spune:
45:42 "Nu ne face placere sa o spune, insa intr-o deficienta de zinc la adolescenti, excitatia excesiva sexuala si masturbarea excesiva poate grabi dementa." (Zinc and Other Micronutrients Keats: New Canaan, Conn. 1978, p. 45)
45:43 Nu toate autoritatile in materie medicala vor fi de acord cu aceste concluzii, totusi este semnificativ faptul ca exista unii ale caror studii si cercetari i-au condus la opinii care sunt asemanatoare cu invataturile Ellenei White.
45:44 Vezi, Child Guidance (Indrumarea Copilului, p. 439-456, orig) pentru alte informatii cu privire la acest subiect.
45:45 Anexa B - O problema din perioada de inceput a Bisericii
45:46 Cea dintai sesiune a Conferintei adventiste de ziua a saptea cu delegati din tot statul, tinuta la Monterey, Michigan, in perioada 4-6 octombrie 1862, a fost confruntata cu patru intrebari, dintre care prima a fost aceasta: "Cum sa procedam in cazul casatoriei unor soti care au trecut printr-un divort?"
45:47 Termenul se referea la casatoriile sotilor care "divorteaza de sotii sau sotiile lor dinainte din alte motive decat cele amintite in Matei 19 si in virtutea acestui divort s-au casatorit din nou. Astfel de persoane care au imbratisat dupa aceea adevarul prezent sa fie primite intre noi? (RH, 14 oct. 1862)
45:48 Problema a fost pusa in fata Comitetului Conferintei. Nu s-a gasit consemnat nici un raport in legatura cu aceasta si nici o recomandare sau actiune ulterioara.