49:1 O LUCRARE CARE CERE CUGETAREA NOASTRA
49:2 Relele nu pot fi indreptate, nici schimbarile din caracter nu pot fi savarsite prin cateva sfortari, facute din cand in cand. Sfintirea nu este lucrarea unei zile sau a unui an, ci a unei
49:3 vieti intregi. Lupta pentru dobandirea biruintei fata de eu, pentru sfintenie si cer, este o lupta cat viata. Fara un efort continuu si o activitate constanta, nu poate exista inaintare in viata divina, nici dobandirea cununii biruintei.
49:4 Cea mai puternica dovada a caderii omului dintr-o pozitie inalta este faptul ca revenirea lui a costat atat de mult. Calea de intoarcere poate fi atinsa numai prin lupta grea, pas cu pas, ceas de ceas. Printr-un act momentan al vointei, omul poate sa se aseze sub puterea celui rau; dar se cere mai mult decat un act momentan al vointei pentru sfaramarea acestor ferecaturi si atingerea unei vieti mai inalte, mai sfinte. Planul poate fi intocmit, lucrarea poate incepe; insa aducerea la indeplinire va cere osteneala, timp, staruinta, rabdare si sacrificiu.
49:5 Asaltati de nenumarate ispite, noi trebuie sa rezistam cu hotarare, caci, daca nu, aceasta va insemna o pierdere vesnica.
49:6 Sfintirea lui Pavel era rezultatul unei continue lupte cu sine. El spunea: "In fiecare zi mor". (1 Cor. 15,31). Vointa si dorintele lui veneau zilnic in conflict cu datoria si cu vointa lui Dumnezeu. In loc sa-si urmeze inclinatia, el implinea voia lui Dumnezeu, rastignindu-si firea in fiecare clipa.
49:7 Dumnezeu il conduce pe poporul Sau pas cu pas. Viata crestina este o batalie si un mars. In aceasta lupta, nu exista ragaz; efortul trebuie sa fie continuu si staruitor. Prin neincetata stradanie, mentinem biruinta asupra ispitelor lui Satana. Integritatea crestina trebuie cautata cu o forta neabatuta si pastrata cu o neclintita ramanere la hotarare.
49:8 Nimeni nu va ajunge sus fara stradanie darza si nesovaielnica in interesul sau. Toti trebuie sa se prinda in aceasta lupta pentru ei insisi. Fiecare in parte, suntem raspunzatori pentru
49:9 rezultatul luptei; chiar daca Noe, Iov si Daniel ar fi fost in tara, totusi ei nu si-ar fi putut scapa nici fiu, nici fiica, prin neprihanirea lor.
49:10 STIINTA CE TREBUIE STAPANITA
49:11 Exista o stiinta a crestinismului, care trebuie stapanita - o stiinta mai adanca, mai intinsa, mai inalta decat oricare stiinta omeneasca, cum sunt mai inalte cerurile decat pamantul. Mintea trebuie disciplinata, educata, formata; caci noi avem de slujit lui Dumnezeu, pe cai care nu se potrivesc cu inclinatiile noastre firesti. Trebuie biruite tendintele spre rau, ereditare sau cultivate. Deseori, formarea si educatia de o viata trebuie date la o parte pentru a putea deveni ucenic in scoala lui Hristos. Inimile noastre trebuie educate spre a fi statornice in Dumnezeu. E nevoie sa ne formam obiceiuri de cugetare, care sa ne faca in stare sa ne impotrivim ispitei. Trebuie sa invatam sa privim in sus. Principiile Cuvantului lui Dumnezeu - principii inalte cat cerul, principii care cuprind vesnicia - trebuie intelese in raportul lor cu viata noastra zilnica. Fiecare fapta, fiecare cuvant, fiecare gand trebuie sa fie in acord cu aceste principii.
49:12 Pretioasele haruri ale Duhului Sfant nu se dezvolta intr-o clipa. Curajul, taria morala, blandetea, credinta, increderea statornica in puterea lui Dumnezeu de a mantui, sunt dobandite prin experienta de ani. Copiii lui Dumnezeu isi vor sigila soarta printr-o viata de sfanta straduinta si hotarata alipire de ce este drept.
49:13 NU E TIMP DE PIERDUT
49:14 Nu avem timp de pierdut. Nu stim cat de curand se va termina timpul verificarii noastre. Vesnicia se desfasoara inaintea noastra. Cortina este aproape sa se ridice. In curand, vine Hristos. Ingerii lui Dumnezeu cauta sa ne atraga de la noi insine si de la lucrurile pamantesti. Sa nu-i lasam sa munceasca in zadar.
49:15 Cand Hristos Se inalta in Sfanta sfintelor, Isi dezbraca hainele de Mijlocitor si Se imbraca cu hainele razbunarii, se va auzi decretul: "Cine este nedrept, sa fie nedrept si mai departe Cine este fara prihana sa traiasca si mai departe fara prihana. Si cine este sfant, sa se sfinteasca si mai departe. Iata, Eu vin curand si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa fapta lui." (Apoc. 22,11.12) Vine o furtuna, nepotolita in furia ei. Suntem pregatiti sa o intampinam?
49:16 Nu trebuie sa spunem: "Primejdiile zilelor din urma vor veni curand asupra noastra". Ele au si venit. Acum avem nevoie de solia Domnului, care sa taie miezul si maduva placerilor, purtarilor si patimilor omenesti.
49:17 Mintile care s-au dedat cugetelor neinfrante trebuie sa se schimbe. "Incingeti-va coapsele mintii voastre, fiti treji, si puneti-va toata nadejdea in harul care va va fi adus, la aratarea lui Isus Hristos. Ca niste copii ascultatori, nu va lasati tarati in poftele, pe care le aveati altadata, cand erati in nestiinta. Ci, dupa cum Cel ce v-a chemat este sfant, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra. Caci este scris: 'Fiti sfinti caci Eu sunt sfant.'" (1 Petru 1,13-16). Cugetele trebuie concentrate asupra lui Dumnezeu. Acum este timpul sa depunem eforturi zeloase spre a invinge inclinatiile firesti ale inimii de carne.
49:18 Straduintele noastre, abnegatia noastra, staruinta noastra, trebuie sa fie proportionale cu nemarginita valoare a tintei pe care o urmarim. Numai biruind asa cum a biruit Hristos vom castiga cununa vietii.
49:19 NEVOIA RENUNTARII LA SINE
49:20 Marea primejdie a omului sta in a se insela singur, a nutri infumurare, despartindu-se astfel de Dumnezeu, izvorul puterii lui. Inclinatiile noastre firesti, daca nu sunt indreptate de
49:21 Duhul Sfant al lui Dumnezeu, au in ele semintele mortii morale. Daca nu suntem legati cu hotarare de Dumnezeu, nu putem rezista efectelor pangaritoare ale iubirii de sine, ingaduintei de sine si ispitei de a pacatui.
49:22 Pentru a primi ajutor de la Hristos, trebuie sa ne dam seama de nevoia noastra. Trebuie sa avem o adevarata cunoastere de noi insine. Hristos il poate mantui numai pe acela care recunoaste ca este pacatos. Numai daca ne dam seama de completa noastra neajutorare si renuntam la orice incredere in noi, vom avea parte de puterea divina.
49:23 Nu numai la inceputul vietii crestine trebuie sa fie facuta aceasta renuntare. Ea trebuie reinnoita cu fiecare pas de inaintare spre cer. Toate faptele noastre bune depind de o putere din afara noastra; de aceea este nevoie de o continua indreptare a ini-mii catre Dumnezeu, o constanta si zeloasa marturisire a pacatului si umilire a sufletului inaintea Lui. Primejdiile ne impresoara; si noi suntem in siguranta numai daca ne simtim slabiciunea si ne prindem cu mana credintei de puternicul Eliberator.
49:24 INTERESELE CELE MAI INALTE CER ATENTIE
49:25 Trebuie sa ne indepartam de la o mie de lucruri care ne cer atentie. Sunt lucruri care ne consuma timpul si cer preocupare, dar la sfarsit nu aduc nimic. Interesele cele mai inalte cer o atentie incordata si o straduinta care deseori este acordata lucrurilor oarecum neinsemnate.
49:26 Acceptarea de teorii noi nu aduce o viata noua in suflet. Chiar si cunoasterea faptelor si teoriilor, importante in ele insele, este de o mica valoare, daca nu sunt aplicate practic. Trebuie sa simtim raspunderea de a da sufletelor noastre hrana care sa dea putere si sa stimuleze viata spirituala.