10:1 O solie pentru medicii nostri
10:2 Medicul crestin trebuie sa fie pentru bolnavi un sol al indurarii, aducandu-le leac vindecator atat pentru sufletul bolnav de pacat, cat si pentru corpul bolnav. Atunci cand foloseste remedii simple pe care Dumnezeu le-a prevazut pentru usurarea suferintelor fizice, el trebuie sa vorbeasca despre puterea Domnului Hristos de a vindeca bolile sufletului.
10:3 Cat de necesar este deci ca medicul sa traiasca in stransa comuniune cu Mantuitorul! Bolnavii si suferinzii de care se ocupa au nevoie de ajutorul pe care numai Domnul Hristos il poate da. Ei au nevoie de rugaciuni inspirate de Duhul Sau. Cel bolnav se lasa in seama intelepciunii si indurarii medicului, a carui iscusinta si credinciosie poate fi unica lui nadejde. Medicul sa fie deci un administrator credincios al harului lui Dumnezeu, un pazitor atat al sufletului, cat si al trupului.
10:4 Medicul care a primit intelepciune de sus, care stie ca Hristos este Mantuitorul sau personal, deoarece el insusi a fost condus la Refugiu, stie cum sa se poarte cu sufletele tremurande, vinovate, bolnave de pacat, care se indreapta catre el dupa ajutor. El poate raspunde plin de siguranta la intrebarea: "Ce sa fac ca sa fiu mantuit?" El poate povesti despre iubirea Rascumparatorului. El poate vorbi din experienta despre puterea pocaintei si a credintei. Stand langa patul suferindului, straduindu-se sa-i spuna cuvinte care ii vor aduce ajutor si mangaiere, Domnul lucreaza cu el si prin el. Atunci cand mintea bolnavului este atintita la Vindecatorul cel puternic, pacea lui Hristos ii umple inima; iar sanatatea spirituala care i se da o foloseste ca un mijloc ajutator al lui Dumnezeu pentru refacerea sanatatii trupului.
10:5 Pretioase sunt ocaziile pe care le are medicul
10:6 sa trezeasca in inimile celor cu care vine in contact un simtamant al marii lor nevoi dupa Hristos. El trebuie sa scoata din comoara inimii sale lucruri noi si vechi, spunand cuvinte de mangaiere si invatatura dupa care tanjeste. El trebuie sa semene fara incetare semintele adevarului, nu prezentand subiecte doctrinale, ci vorbind despre iubirea Mantuitorului care iarta pacatele. El nu trebuie sa se rezume la a da invatatura din Cuvantul lui Dumnezeu, invatatura dupa invatatura, sfat dupa sfat; ci trebuie sa-si amestece invata-tura cu lacrimile sale si sa o intareasca cu rugaciunile sale, pentru ca sufletul sa poata fi salvat de la moarte.
10:7 In grija lor zeloasa si febrila de a evita primejdiile trupului, medicii sunt in pericol de a pierde din vedere primejdiile sufletului. Medicilor, fiti atenti; deoarece la scaunul de judecata al lui Hristos voi trebuie sa dati ochi cu aceia langa al caror pat de moarte va aflati acum.
10:8 Solemnitatea lucrarii medicului, contactul lui permanent cu bolnavii si cu muribunzii cer ca, atat cat e cu putinta, el sa fie eliberat de obligatiile de alta natura pe care altii le pot indeplini. Asupra lui sa nu fie puse poveri care nu sunt necesare, pentru ca sa aiba timp sa faca cunostinta cu nevoile spirituale ale pacientilor sai. Mintea lui trebuie sa fie pururea sub influenta Duhului Sfant, pentru ca sa poata fi in stare sa spuna la timp cuvinte care sa trezeasca speranta si credinta.
10:9 La patul muribundului nu trebuie sa se rosteasca nici un cuvant de doctrina sau de controversa. Suferindul trebuie sa fie indreptat catre Acela care este gata sa mantuiasca pe toti aceia care vin la El in credinta. Cu ravna si cu duiosie straduiti-va sa ajutati sufletul care se afla intre viata si moarte.
10:10 Medicul niciodata n-ar trebui sa-i faca pe pacientii lui sa-si fixeze atentia la el. El trebuie sa-i invete sa apuce cu mana credintei mana intinsa a Mantuitorului. Atunci
10:11 mintea va fi iluminata de lumina care radiaza de la Soarele neprihanirii. Ceea ce incearca medicii sa faca Domnul Hristos a facut in fapta si adevar. Ei se straduiesc sa salveze viata; El este viata insasi.
10:12 Straduinta medicului de a indrepta mintea pacientilor sai spre o actiune sanatoasa trebuie sa fie liberata de orice amagiri omenesti. El nu trebuie sa le indrepte atentia spre cele ale firii omenesti, ci sa se avante in sus catre cele spirituale, apucand cele vesnice.
10:13 Medicul nu trebuie sa fie facut un obiect al criticilor lipsite de amabilitate. Faptul acesta aduce asupra lui poveri care nu sunt necesare. El are de purtat raspunderi grele si are nevoie de simpatia celor legati cu el in lucrare. El trebuie sa fie sustinut prin rugaciune. Faptul ca se stie apreciat ii va da nadejde si curaj.
10:14 Medicul crestin inteligent intelege tot mai profund legatura dintre pacat si boala. El se straduieste sa vada tot mai clar legatura dintre cauza si efect. El se ingrijeste ca persoanele care urmeaza cursul de infirmieri sa ajunga sa cunoasca profund principiile reformei sanitare; sa fie deprinsi cu o stricta cumpatare in toate privintele, deoarece nepasarea cu privire la legile sanatatii este de nescuzat la aceia care sunt pusi sa-i invete pe altii cum sa traiasca.
10:15 Cand un medic vede ca un pacient sufera de ceva datorita faptului ca mananca si bea cum nu trebuie, si cu toate acestea neglijeaza sa-i spuna lucrul acesta si sa-i arate nevoia de reforma, el aduce un prejudiciu semenului sau. Betivii, maniacii si aceia care se lasa in voia pasiunilor animalice - toti striga catre medic sa declare clar si lamurit ca suferinta este urmarea pacatului. Noi am primit multa lumina cu privire la reforma sanitara. Atunci, pentru ce nu suntem mai hotarati si plini de ravna in straduinta de a lupta impotriva cauzei care produce boala? Vazand vesnica lupta cu
10:16 durerea, lucrand fara incetare sa usureze suferinta, cum pot medicii sa fie linistiti? Se pot ei abtine sa nu ridice glasul pentru a avertiza? Sunt ei generosi si milosi daca nu sustin stricta cumpatare ca un remediu impotriva bolii?
10:17 Medicilor, studiati avertismentul pe care il da Pavel romanilor:
10:18 "Va indemn dar, fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca. Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu; cea buna, placuta si desavarsita"(Rom. 12,1).
10:19 _______
10:20 Lucrarea spirituala din sanatoriile noastre nu trebuie sa fie sub controlul medicilor. Lucrarea aceasta cere gandire, tact si o adanca cunoastere a Bibliei. Predicatorii care poseda calificativele acestea trebuie sa fie in legatura cu sanatoriile noastre. Ei ar trebui sa inalte stindardul temperantei dintr-un punct de vedere crestin, aratand ca trupul este templul Duhului Sfant, facandu-i pe oameni sa inteleaga raspunderea pe care o au, ca proprietate a lui Dumnezeu rascumparata de El, sa faca tot ce pot ca mintea si corpul sa fie un templu sfant, pregatit pentru locuirea in el a Duhului Sfant. Daca temperanta va fi prezentata ca o parte a Evangheliei, multi vor vedea nevoia lor de reforma. Vor vedea raul care e in bauturile imbatatoare si ca abstinenta totala este unica platforma pe care poporul lui Dumnezeu poate sta cu constiinta impacata. Daca se da invatatura aceasta, oamenii vor ajunge sa se intereseze si de alte puncte ale studiului biblic.
10:21 Valoarea vietuirii in aer liber
10:22 Marile institutii medicale din orasele noastre, numite sanatorii, fac numai o mica parte din binele pe care l-ar putea face daca ar fi asezate acolo unde pacientii ar putea avea avantajele vietuirii in aer liber. Am fost instruita ca sanatoriile trebuie sa fie asezate in multe locuri la tara si ca lucrarea acestor institutii va face sa inainteze foarte mult cauza sanatatii si a neprihanirii.
10:23 Lucrurile naturii sunt binecuvantarile lui Dumnezeu, prevazute pentru a da sanatate corpului, mintii si sufletului. Ele sunt date celor sanatosi pentru a-i pastra sanatosi si celor bolnavi pentru a-i face sanatosi. Impreuna cu tratamentul cu apa, ele sunt mai cu efect in refacerea sanatatii decat toate medicamentele din lume.
10:24 La tara, bolnavii pot gasi multe lucruri care sa le sustraga atentia de la sine si de la suferintele lor. Pretutindeni pot privi la lucrurile frumoase ale naturii si se pot bucura de ele; florile, holdele, pomii roditori incarcati cu comoara lor bogata, copacii padurii dand umbra lor incantatoare, precum si dealurile si vaile cu verdeata lor felurita si cu multele lor forme de viata.
10:25 Si nu numai ca ei sunt placut impresionati de aceste lucruri inconjuratoare, dar in acelasi timp invata si lectii spirituale de cea mai mare insemnatate. Inconjurati de minunatele opere ale lui Dumnezeu, mintea lor este inaltata de la cele vazute la cele nevazute. Frumusetea naturii ii conduce sa se gandeasca la frumusetile neintrecute ale pamantului innoit, unde nu va fi nimic care sa intunece frumusetea, nimic care sa intineze sau sa distruga, nimic care sa imbolnaveasca sau sa aduca moarte.
10:26 Natura este medicul lui Dumnezeu. Aerul curat, lumina vesela a soarelui, frumusetea florilor, a copacilor, livezile si viile si exercitiul, miscarea in aer liber, in mijlocul acestor lucruri,
10:27 sunt datatoare de sanatate - elixirul vietii. Vietuirea in aer liber este unicul leac de care multi bolnavi au nevoie. Influenta ei e puternica pentru a vindeca boala cauzata de viata la moda, o viata care slabeste si nimiceste puterile fizice, mintale si spirituale.
10:28 Cat de reconfortante sunt linistea si libertatea de la tara pentru cei bolnavi si obositi, obisnuiti cu viata de oras, cu stralucirea orbitoare a luminilor si cu zgomotul strazilor! Cat de avizi se intorc catre privelistile naturii! Cat de bucurosi vor fi de avantajele unui sanatoriu la tara, unde pot sa stea in aer liber, sa se bucure de lumina soarelui si sa respire parfumul pomilor si al florilor! In balsamul pinului si in parfumul cedrului si al bradului sunt insusirile datatoare de viata. Si mai sunt si alti copaci care ajuta la sanatate. Nici un astfel de pom sa nu fie taiat fara mila. Ingrijiti-i cu drag acolo unde sunt din abundenta si saditi multi altii acolo unde nu sunt decat putini.
10:29 Pentru bolnavul cronic, nimic nu tinde sa-i refaca sanatatea si fericirea ca trairea in mijlocul lucrurilor atractive de la tara. Aici, si cei mai slabi si fara putere pot fi asezati pe scaune sau culcati la lumina soarelui sau la umbra pomilor. Ei n-au decat sa-si inalte privirile si sa vada deasupra lor frunzisul frumos. Ei se minuneaza ca n-au observat pana acum cat de gratios se pleaca ramurile, formand un baldachin viu deasupra lor, dandu-le exact umbra de care au nevoie. Au un simtamant placut de odihna si de inviorare cand asculta adierea soptitoare a aerului. Spiritul istovit reinvie. Puterea pe sfarsite e recastigata. Pe nestiute mintea se linisteste, pulsul febril se face mai calm si mai regulat. Pe masura ce bolnavii se intaresc, ei vor indrazni sa faca cativa pasi spre a culege cateva flori frumoase - mesageri scumpi ai iubirii lui Dumnezeu pentru suferinda Lui familie de aici, de jos.
10:30 Incurajati-i pe pacienti sa petreaca mult timp in aer liber. Faceti planuri pentru a-i tine afara din casa, unde, prin natura, ei pot sa comunice cu Dumnezeu. Asezati sanatoriile pe intinderi mari de pamant, unde, prin cultivarea pamantului, pacientii pot avea ocazia sa faca miscari sanatoase in aer liber. Exercitiul de felul acesta, combinat cu un tratament sanatos, va savarsi minuni in ce priveste refacerea si inviorarea corpurilor bolnave si improspatarea mintii istovite si obosite. In mijlocul unor conditii atat de favorabile, pacientii nu vor cere atat de multa ingrijire ca daca ar fi inchisi intr-un sanatoriu din oras. Si iarasi, in natura nu vor fi atat de mult inclinati spre nemultumire si iritare. Ei vor fi gata sa invete lectii despre iubirea lui Dumnezeu, gata sa recunoasca faptul ca Acela care Se ingrijeste atat de minunat de pasari si de flori Se va ingriji si de fapturile create dupa chipul Sau. In felul acesta, se da prilej medicilor si ajutoarelor lor sa se apropie de suflete, inaltandu-L pe Dumnezeul naturii inaintea acelora care cauta refacerea sanatatii.
10:31 _______
10:32 In timpul noptii mi-a fost aratata privelistea unui sanatoriu la tara. Institutia nu era mare, dar era completa. Era inconjurata de copaci si arbusti frumosi, dincolo de care se aflau livezi si dumbravi. In jurul locului erau gradini, in care pacientele, atunci cand voiau, puteau sa cultive tot felul de flori, fiecare alegandu-si o portiune de care sa se ingrijeasca. Munca in aer liber in gradinile acestea era prescrisa ca o parte a tratamentului obisnuit.
10:33 Scena dupa scena mi-a trecut pe dinainte. Intr-una din scene, un numar de suferinzi abia venise la unul din sanatoriile noastre. In alta am vazut aceeasi grupa, dar cat de schimbata le era infatisarea! Boala fugise, pielea era curata, privirea
10:34 voioasa; trupul si mintea pareau animate de o viata noua.
10:35 De asemenea, am fost instruita ca, atunci cand aceia care au fost bolnavi sunt vindecati in sanatoriile noastre de la tara si se reintorc in familiile lor, ei vor fi o pilda vie si multi altii vor fi impresionati in mod favorabil de transformarea care a avut loc in ei. Multi dintre cei bolnavi si suferinzi se vor intoarce de la orase la viata de la tara, refuzand sa se conformeze deprinderilor, obiceiurilor si modelor vietii de oras; ei vor cauta sa recastige sanatatea in unul din sanatoriile noastre de la tara. In felul acesta, cu toate ca vom fi la treizeci sau patruzeci de kilometri departe de orase, vom putea sa-i influentam pe oameni, iar aceia care doresc sanatate vor avea prilej sa o recastige in conditiile cele mai favorabile.
10:36 Dumnezeu va savarsi minuni pentru noi daca vom conlucra cu El in credinta. Sa mergem dar pe o cale inteleapta, pentru ca eforturile noastre sa poata fi binecuvantate de cer si sa fie incoronate cu succes.
10:37 _______
10:38 Pentru ce nu ar avea tinerii si tinerele care cauta sa obtina cunostintele necesare pentru ingrijirea bolnavilor, si aceasta in modul cel mai generos, avantajul resurselor minunate ale naturii? Pentru ce n-ar fi ei invatati in modul cel mai sarguincios sa aprecieze si sa foloseasca aceste resurse?
10:39 In asezarea sanatoriilor medicii nostri au dat gres. Ei n-au folosit resursele naturii asa cum ar fi trebuit. Dumnezeu doreste ca locurile alese pentru asezarea sanatoriilor sa fie frumoase, ca pacientii sa fie inconjurati de tot ce incanta privirea. Bunul Dumnezeu sa ne ajute sa facem cat se poate mai mult ca sa folosim puterea datatoare de viata a soarelui si a aerului proaspat. Apoi, cand, ca popor, vom urmari indeaproape planul Domnului in lucrarea sanatoriilor noastre, atunci resursele naturii vor fi apreciate.