34:1 A da lui Dumnezeu ce este al Lui
34:2 Domnul a dat poporului Sau o solie pentru timpul acesta. Ea este prezentata in capitolul al treilea al cartii lui Maleahi. Cum putea Domnul sa prezinte cerintele Sale intr-un chip mai clar si mai cu putere de cum a facut-o in capitolul acesta?
34:3 Toti ar trebui sa-si aduca aminte ca cerintele lui Dumnezeu vin inaintea oricarei alte cerinte. El ne da cu imbelsugare si contractul pe care l-a facut cu omul este ca a zecea parte din averile sale sa le inapoieze lui Dumnezeu. Domnul, plin de indurare, incredinteaza servilor Sai comorile Sale, dar cu privire la zecime El zice: Aceasta este a Mea. Exact in masura aceea in care Dumnezeu a dat omului proprietatea Sa, omul trebuie sa-I inapoieze lui Dumnezeu cu credinciosie o zecime din tot avutul sau. Acest deosebit aranjament a fost facut chiar de Hristos.
34:4 Lucrarea aceasta cuprinde in sine rezultate solemne si vesnice si este prea sfanta spre a fi lasata pe seama impulsului omenesc. Noi nu trebuie sa ne simtim liberi de a trata problema aceasta asa cum alegem noi. Ca raspuns la cerintele lui Dumnezeu, trebuie sa fie puse deoparte, in mod regulat, rezerve considerate sfinte pentru lucrarea Lui.
34:5 PRIMELE ROADE
34:6 In afara de zecime, Domnul cere primele roade din toate veniturile noastre. Pe acestea El le-a rezervat, pentru ca lucrarea Lui de pe pamant sa fie in mod larg sustinuta. Slujitorii lui Dumnezeu nu trebuie sa fie marginiti la fonduri restranse. Solii Sai nu trebuie sa fie impiedicati in lucrarea lor de a tine sus cuvantul vietii. In timp ce propovaduiesc adevarul, ei ar trebui sa aiba mijloace spre a investi la inaintarea lucrarii care trebuie facute la timpul potrivit, pentru a avea cea mai buna si cea mai salvatoare influenta. Trebuie sa se faca fapte de milostenie; saracii si suferinzii trebuie sa fie ajutati. Ar trebui sa se dea daruri si sa se faca sacrificii
34:7 in scopul acesta. Ar trebui sa se faca lucrare indeosebi in campurile noi, unde stindardul adevarului nu a fost niciodata infipt. Daca toti aceia care marturisesc a fi poporul lui Dumnezeu - atat batrani, cat si tineri - si-ar face datoria, n-ar fi lipsa in tezaur. Daca toti si-ar aduce in mod credincios zecimea si ar consacra Domnului primele roade ale venitului lor, ar fi fonduri indestulatoare pentru lucrarea Lui. Dar legea lui Dumnezeu nu e respectata si ascultata, si aceasta a adus dupa sine apasarea lipsei.
34:8 AMINTITI-VA DE SARACI
34:9 Orice extravaganta trebuie sa fie indepartata din viata noastra, deoarece timpul pe care-l avem pentru lucrare este scurt. De jur imprejurul nostru vedem lipsa si suferinta. Familii duc lipsa de hrana; copilasii striga dupa paine. Casele saracilor duc lipsa de mobilier si asternutul necesar pentru pat. Multi traiesc aproape in niste gropi, lipsiti aproape cu totul de cele necesare. Strigatele saracilor ajung pana la cer. Dumnezeu vede; Dumnezeu aude. Dar multi se proslavesc pe ei insisi, in timp ce semenii lor saraci si flamanzi, suferind din lipsa de hrana, cheltuiesc mult pentru mesele lor si mananca mult mai mult decat este necesar. Ce socoteala vor avea sa dea in curand oamenii pentru egoista folosire a banilor lui Dumnezeu! Aceia care trec cu vederea masura luata de Dumnezeu pentru saraci vor descoperi ca ei L-au jefuit pe Dumnezeu si au risipit bunurile Lui.
34:10 TOATE APARTIN LUI DUMNEZEU
34:11 Toate lucrurile de care se bucura omul sunt datorita indurarii lui Dumnezeu. El este marele si bunul Daruitor. Iubirea Lui se da pe fata inaintea tuturor in bogatia masurilor luate pentru om. El ne-a dat timpul de proba, in care sa ne formam caracterul pentru curtile ceresti. Si nu pentru ca
34:12 are nevoie de ceva care ne cere sa rezervam o parte din bunurile noastre pentru El.
34:13 Orice pom din Eden Domnul l-a creat placut la vedere si bun la mancare si i-a indemnat pe Adam si Eva sa se bucure din plin de bunatatile Lui. Dar a facut o exceptie. Din pomul cunostintei binelui si raului ei nu trebuia sa manance. Pomul acesta Dumnezeu l-a rezervat ca un continuu amintitor al faptului ca El era stapan peste toate. In felul acesta, El le-a dat ocazia sa-si demonstreze credinta si increderea in El, prin perfecta lor ascultare de cerintele Lui.
34:14 Asa stau lucrurile cu cerintele lui Dumnezeu fata de noi. El pune comorile Sale in mainile oamenilor, dar cere ca zecimea sa fie pusa cu credinciosie deoparte pentru lucrarea Lui. El cere ca partea aceasta sa fie pusa in tezaurul Lui. Ea trebuie sa-I fie data, ca apartinandu-I; ea este sfanta si trebuie sa fie folosita pentru scopuri sfinte, pentru sustinerea acelora care duc solia mantuirii in toate partile lumii. El rezerva partea aceasta, pentru ca fara incetare sa curga mijloace in casa tezaurului Sau, pentru ca lumina adevarului sa poata fi dusa celor de aproape si celor de departe. Ascultand cu credinciosie de cerinta aceasta, noi recunoastem ca totul apartine lui Dumnezeu.
34:15 Si nu are Domnul dreptul sa ceara acest lucru de la noi? Nu a dat El pe Singurul Sau Fiu, pentru ca ne iubea si dorea sa ne salveze de la moarte? Si nu ar trebui ca darurile noastre de recunostinta sa se reverse in tezaurul Sau, pentru a fi scoase de acolo in vederea inaintarii Imparatiei Sale pe pamant? Intrucat Dumnezeu este stapanul tuturor bunurilor noastre, n-ar trebui ca recunostinta fata de El sa ne indemne sa aducem daruri de multumire, recunoscand astfel dreptul Lui de proprietate asupra sufletului, trupului, spiritului si a tot ceea ce avem? Daca ar fi fost urmat planul lui Dumnezeu, acum ar curge mijloace in tezaurul Sau; si ar fi din abundenta fonduri care sa-i faca in stare pe slujitorii lui Dumnezeu sa intre in campuri noi, si lucratori ar trebui sa se uneasca cu predicatori pentru a inalta stindardul adevarului in locurile intunecoase ale pamantului.
34:16 FARA SCUZE
34:17 Este un plan randuit de cer ca oamenii sa inapoieze Domnului ce este al Lui; iar lucrul acesta este aratat atat de lamurit, incat barbatii si femeile sa nu aiba nici o scuza pentru o gresita intelegere sau fuga de datoriile si raspunderile pe care Dumnezeu le-a pus asupra lor. Aceia care pretind ca ei nu pot intelege aceasta, ca fiind datoria lor, descopera universului ceresc, bisericii si lumii faptul ca ei nu pot sa vada aceasta cerinta atat de lamurit aratata. Ei gandesc ca, daca urmeaza planul Domnului, isi vor imputina propriile lor averi. In lacomia sufletelor lor egoiste, ei doresc sa aiba intregul capital, atat capitalul initial, cat si dobanzile, pentru ca sa le intrebuinteze in folosul lor.
34:18 Dumnezeu aseaza mana Sa asupra tuturor averilor omului zicand: Eu sunt proprietarul intregului Univers, si toate bunurile acestea sunt ale Mele. Zecimea pe care voi ati retinut-o, Eu am rezervat-o pentru sustinerea slujitorilor Mei in lucrarea lor de a deschide Scripturile inaintea celor care sunt in tinuturile intunericului, care nu inteleg Legea Mea. Folosind fondul Meu de rezerva pentru a satisface propriile voastre placeri, voi ati jefuit sufletele de lumina pe care Eu luasem masura ca ei sa o primeasca. Voi ati avut prilejul de a va dovedi credinciosia fata de Mine si ati furat fondul meu de rezerva. "Sunteti blestemati cu blestem" (Maleahi 3,9).