68:1 Obiectul Marturiilor
68:2 ‘‘In timpurile din vechime, Dumnezeu le-a vorbit oamenilor prin profeti si apostoli. In aceste zile, El le vorbeste prin marturiile Duhului Sfant. N-a fost niciodata un timp in care Dumnezeu sa instruiasca poporul Sau mai puternic de cum o face acum, in legatura cu vointa Sa si drumul sau comportarea pe care El ar dori ca ei sa o aiba.” (4T/ 147,148 - 1876)
68:3 ‘‘Domnul a vazut ca este potrivit sa-mi arate intr-o viziune nevoile si greselile poporului Sau. A fost un lucru dureros pentru mine, dar, cu credinciosie, am pus inaintea celor vinovati greselile lor si mijloacele de remediere… Astfel ca Duhul lui Dumnezeu a rostit avertizari si judecati, fara a retine, totusi, fagaduinta placuta a milei…
68:4 Pacatosii pocaiti n-au nici un motiv de disperare pentru ca li se aduce aminte de pacatele lor si sunt avertizati de primejdiile care ii pandesc. Chiar si aceste eforturi facute pentru ei arata cat de mult ii iubeste Dumnezeu si doreste sa-i salveze. Ei nu au de facut decat sa urmeze sfatul Sau si sa faca voia Sa, pentru a mosteni viata vesnica. Dumnezeu aseaza pacatele poporului Sau gresit inaintea lor, pentru ca ei sa vada toata grozavia lor in lumina adevarului divin. Apoi este de datoria lor sa renunte pentru totdeauna la ele. Daca cei din poporul lui Dumnezeu vor recunoaste modul in care El S-a purtat cu ei si vor accepta invataturile Sale, ei vor gasi o cale dreapta pentru picioarele lor si o lumina care sa-i calauzeasca prin intuneric si descurajare.” (4T/ 14,15 - 1876)
68:5 ‘‘Avertizari si mustrari nu sunt adresate celor gresiti din mijlocul adventistilor de ziua a saptea pentru ca viata lor este mult mai vrednica de mustrare decat viata celor ce marturisesc ca sunt crestini din bisericile cu numele, nici pentru faptul ca exemplul si faptele lor sunt mai rele decat acelea ale adventistilor care nu vor da ascultare cerintelor Legii lui Dumnezeu, ci pentru ca ei au o mare lumina si pentru ca, prin marturisirea lor, au luat pozitia de popor deosebit al lui Dumnezeu, un popor ales, avand Legea lui Dumnezeu scrisa
68:6 in inimile lor. Ei declara credinciosia lor fata de Dumnezeul cerului, dand ascultare legilor guvernarii Sale. Sunt reprezentantii lui Dumnezeu pe pamant. Orice pacat existent ii separa de Dumnezeu si, intr-un mod special, dezonoreaza Numele Sau, dand vrajmasilor Legii Sale sfinte ocazia de a arunca ocara asupra cauzei Sale, a poporului Sau, pe care El l-a numit o generatie aleasa, o preotie sfanta si un neam sfant, un popor deosebit, pentru ca ei sa-I aduca laude Lui, Aceluia care i-a chemat de la intuneric la lumina Sa minunata…
68:7 Domnul mustra si cearta pe copiii Sai care marturisesc ca tin Legea Sa. El le scoate in evidenta pacatele si prezinta in mod deschis nelegiuirea lor, pentru ca doreste sa inlature orice pacat si orice nelegiuire, ca ei sa poata desavarsi sfintenia lor in temere de El… Dumnezeu ii mustra, ii dojeneste si ii cearta, pentru ca ei sa poata fi curatiti, sfintiti, inaltati si, in cele din urma, luati la tronul Sau.” (2T/ 452,453-1870)
68:8 ‘‘Am privit peste Marturiile date pentru pazitorii Sabatului si sunt uimita de mila lui Dumnezeu si de grija Sa pentru poporul Sau - le-a dat multe avertizari, scotand in evidenta primejdiile existente si prezentandu-le pozitia inalta pe care El doreste ca ei sa o ocupe. Daca ei vor ramane in iubirea Sa si se vor desparti de lume, El va face ca binecuvantarile Lui deosebite sa vina asupra lor si lumina Sa sa straluceasca in jurul lor. Influenta lor spre bine trebuie sa fie simtita in fiecare ramura a lucrarii si in fiecare parte a campului Evangheliei. Dar, daca ei nu se vor supune gandului lui Dumnezeu, daca vor continua sa aiba un sentiment atat de mic despre caracterul inalt al lucrarii,asa cum au avut in trecut, influenta si exemplul lor se vor dovedi a fi un blestem groaznic. Ei nu vor face decat sa aduca vatamare si numai vatamare. Sangele sufletelor pretioase va fi gasit pe hainele lor.
68:9 Marturiile de avertizare au fost repetate. Intreb: Cine le-a dat ascultare? Cine s-a pocait de pacate si idolatrie
68:10 si a alergat spre tinta pentru premiul chemarii ceresti a lui Dumnezeu, in Hristos Isus? … Am asteptat cu nerabdare, sperand ca Dumnezeu va pune Duhul Sau asupra unora si-i va folosi ca instrumente ale neprihanirii pentru a trezi si a pune ordine in biserica Sa. Am ajuns aproape la disperare, vazand, an dupa an, o mai mare indepartare de acea simplitate pe care Dumnezeu mi-a aratat-o ca ar trebui sa caracterizeze viata urmasilor Sai. Interesul si devotiunea pentru cauza lui Dumnezeu s-au micsorat tot mai mult. Intreb: Cum au cautat aceia care marturisesc a avea incredere in marturii sa traiasca in armonie cu lumina primita? Cum au privit ei avertizarile ce le-au fost date? In ce fel au dat ei ascultare instructiunilor sau invataturilor pe care le-au primit?” (2T, 483,484 - 1870)