60:1 Indatoririle Bisericii
60:2 Acolo unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este blandete, rabdare, bunatate si indelunga rabdare. Un adevarat ucenic al Domnului Hristos va cauta sa imite Modelul. El va cauta sa faca voia lui Dumnezeu pe pamant, asa cum se face si in ceruri. Cei ale caror inimi sunt inca manjite de pacat nu pot fi zelosi pentru fapte bune. Ei nu reusesc sa tina primele patru porunci ale Decalogului, care definesc datoriile
60:3 omului fata de Dumnezeu; si nici pe ultimele, care definesc datoria omului fata de aproapele. Inimile lor sunt pline de egoism si sunt totdeauna gata sa gaseasca greseli la altii, care sunt mai buni decat ei. Ei pun mainile pe o lucrare pe care Dumnezeu nu le-a dat-o, dar lasa nefacuta lucrarea pe care El le-a lasat-o s-o faca; sa ia seama la ei insisi, ca nu cumva sa rasara vreo radacina de amaraciune, care sa aduca necazuri bisericii, tulburand-o si manjind-o. Ei isi indreapta ochii in jur, spre a veghea ca nu cumva caracterele altora sa nu fie bune, pe cand ochii lor ar trebui sa priveasca inauntrul lor, pentru a cerceta in amanuntime si in mod critic propriile lor actiuni. Daca isi golesc inima de eu, de invidie, de banuieli rele si rautate, nu se vor aseza pe scaunul judecatorului, pronuntand sentinte asupra altora, care inaintea lui Dumnezeu sunt mai buni decat ei.
60:4 Acela care vrea sa-i schimbe pe altii trebuie mai intai sa se schimbe pe el. Trebuie sa primeasca spiritul Domnului sau si sa fie binevoitor, asemenea Lui, sa sufere ocara si sa practice renuntarea de sine. In comparatie cu valoarea unui suflet, lumea intreaga este fara insemnatate. O dorinta de a exercita autoritatea, daca va domni peste mostenirea Domnului, se va dovedi a fi, daca se ingaduie acest lucru, o pierdere de suflete. Cei care Il iubesc pe Isus cu adevarat vor cauta sa-si armonizeze viata cu Modelul si vor lucra in spiritul Lui pentru salvarea altora.
60:5 Pentru a-i asigura omului mantuirea vesnica, Domnul Hristos a parasit curtile regale ale cerului si a venit aici, pe acest pamant, a indurat agonia pacatului si a rusinii in locul omului si a murit ca sa-l faca liber. Avand in vedere pretul acesta infinit platit pentru mantuirea omului, cum de indraznesc cei care marturisesc Numele lui Hristos sa trateze cu indiferenta pe unul dintre cei mai mici ai Sai? Cat de atenti ar trebui sa fie fratii si surorile din biserica la orice cuvant si orice fapta, ca nu cumva sa vatame uleiul si vinul! Cu cata rabdare si afectiune ar trebui sa se ocupe ei de cei pe care Domnul i-a rascumparat cu sangele Sau! Cu cata credinciosie, seriozitate si zel ar trebui sa lucreze pentru a-i inalta pe cei abatuti si descurajati! Cu cata mila ar trebui sa-l trateze pe acela care incearca sa
60:6 asculte de adevar, dar n-are nici o incurajare in camin si trebuie sa respire mereu atmosfera necredintei si a intunericului!
60:7 Tratarea celor gresiti
60:8 Daca se considera ca un frate a gresit, fratii si surorile lui n-ar trebui sa sopteasca printre ei si sa discute in legatura cu lucrul acesta, marind aceste presupuse greseli si caderi. O mare parte din aceasta lucrare este facuta si rezultatul este ca neplacerea lui Dumnezeu este asupra acelora care fac lucrul acesta si Satana jubileaza pentru ca poate sa slabeasca si sa necajeasca pe cei care trebuie sa fie puternici pentru Domnul. Lumea vede slabiciunea lor si judeca aceasta clasa de oameni si adevarul pe care ei marturisesc ca-l iubesc dupa roadele pe care acestia le aduc in viata lor.
60:9 ‘‘Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant? Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca ocara asupra aproapelui sau. El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi, daca face un juramant in paguba lui. El nu-si da banii cu dobanda si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa nu se clatina niciodata.” De aici, clevetitorii sunt exclusi, nu pot locui in cortul lui Dumnezeu si pe muntele cel sfant al Sionului. Cel care aduce ocara asupra ucenicului Sau nu poate primi aprobarea lui Dumnezeu.
60:10 Cati pastori, in vreme ce sunt angajati intr-o lucrare buna, in care suflete sunt intoarse la Dumnezeu si la adevar, sunt trimisi sa mearga pentru a aplana unele neintelegeri intre frati, care ei insisi sunt cu totul gresiti si care au un spirit gresit si arogant?
60:11 Aceasta lucrare de a retrage oameni din campul lor de lucru s-a repetat mereu si mereu pe parcursul dezvoltarii cauzei lui Dumnezeu. Este planul marelui vrajmas al oamenilor acela de a stanjeni
60:12 lucrarea lui Dumnezeu. Cand sufletele care sunt pe punctul de a lua o hotarare in favoarea adevarului sunt lasate in stapanirea unei influente nefavorabile, ei pierd interesul si este foarte rar cazul cand o impresie atat de puternica poate sa fie facuta asupra lor. Satana nascoceste mereu cate ceva pentru a-i chema pe pastori din campul lor de lucru in momentul acesta crucial, pentru ca rezultatele muncii lor sa fie irosite.
60:13 Exista in biserica oameni, barbati si femei, neconsacrati, neconvertiti, care se gandesc mai mult la mentinerea propriei lor demnitati, a propriilor lor opinii decat la ceea ce fac pentru salvarea semenilor lor si Satana lucreaza prin si asupra acestora, producand greutati care consuma timpul si munca pastorului, iar ca rezultat al acestui lucru, multe suflete sunt pierdute.
60:14 In timp ce membrii comunitatii sunt impartiti in ceea ce priveste sentimentele lor, inimile lor sunt tari si neimpresionabile. Eforturile pastorului sunt asemenea unor lovituri pe un fier rece si fiecare grup devine mai fixat in pozitia lui decat mai inainte. Pastorul este astfel pus intr-o situatie de neinvidiat; caci, desi el a gandit totdeauna in mod intelept, hotararea lui poate sa nu fie pe placul cuiva si, in felul acesta, spiritul partizan este intarit.
60:15 Daca pastorul se impaca mai bine cu o familie, altii cu siguranta ca vor fi gelosi, ca nu cumva el sa-si faca impresii nefavorabile despre ei. Daca el da un sfat, unii vor spune: ‘‘Cineva a vorbit cu el”, si cuvintele lui nu au nici o greutate in ochii lor. In felul acesta, sufletele sunt inarmate cu neincredere si banuieli rele, iar pastorul este lasat la mila prejudecatilor si geloziei. Prea adesea, el lasa problema intr-o stare mai rea de cum a gasit-o. Daca ar fi refuzat categoric sa asculte declaratiile unilaterale, nuantate si subiective ale unora, daca ar fi dat un sfat in armonie cu regula biblica si ar fi spus asemenea lui Neemia: ‘‘Am o mare lucrare de facut si nu pot sa ma cobor”, atunci comunitatea ar fi fost intr-o stare mult mai buna.
60:16 Pastorii si membrii laici ai bisericii sunt neplacuti lui Dumnezeu atunci cand le ingaduie unor persoane sa le spuna caderile si greselile fratilor lor. Ei n-ar trebui sa asculte,
60:17 ci sa intrebe: ‘‘Ai urmat cu strictete sfaturile Mantuitorului tau? Te-ai dus la cel gresit, l-ai luat deoparte si i-ai aratat unde a gresit? A refuzat el oare sa te asculte? Atunci ai luat in mod grijuliu si cu rugaciune pe alti doi sau trei si ati lucrat astfel cu el cu multa gingasie, cu umilinta si blandete, inima voastra vibrand de iubire pentru acest suflet? Daca poruncile Capitanului mantuirii noastre au fost urmate cu strictete, in ceea ce priveste modul in care trebuie tratati cei care au gresit, atunci trebuie sa fie facut un pas mai departe, si anume spune-l bisericii si sa fie luate masuri in cazul respectiv dupa cum spun Scripturile. Atunci cerul va ratifica hotararea luata de comunitate de a-i ridica celui gresit calitatea de membru al bisericii, daca nu se pocaieste. Daca acesti pasi n-au fost facuti, inchide-ti urechile si nu asculta plangerile semenului tau. Daca nu sunt frati si surori care sa procedeze astfel, atunci limbile rele vor inceta in curand sa mai vorbeasca; pentru ca nu vor gasi teren favorabil in care sa lucreze, muscandu-se si devorandu-se unul pe altul.
60:18 Alegerea conducatorilor
60:19 Apostolul Pavel ii scria lui Tit: ‘‘Te-am lasat in Creta sa pui in randuiala ce mai ramane de randuit si sa asezi prezbiteri in fiecare cetate, dupa cum ti-am poruncit: Daca este cineva fara prihana, barbat al unei singure neveste, avand copii credinciosi, care sa nu fie invinuit de destrabalare sau neascultare. Caci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie sa fie fara prihana.” Ar trebui ca toti pastorii sa asculte aceste cuvinte si sa nu se grabeasca sa-i puna pe oameni in slujbe, fara o cuvenita si atenta cercetare si multa rugaciune, pentru ca Dumnezeu sa desemneze, prin Duhul Sau cel Sfant, pe acela pe care El il accepta.
60:20 Apostolul inspirat spune: ‘‘Sa nu-ti pui mainile peste nimeni cu graba”. In unele din comunitatile noastre, lucrarea de organizare si intarire prin binecuvantare a prezbiterilor a fost prematura; randuielile Bibliei au fost nesocotite si, in consecinta, necazuri suparatoare au fost aduse asupra bisericii. Nu trebuie sa fie o graba asa de mare in alegerea conducatorilor ca barbati intariti prin binecuvantare, care in nici un caz nu sunt potriviti pentru o lucrare atat de plina de responsabilitate - barbati care au nevoie sa fie
60:21 convertiti, inaltati, innobilati si curatiti mai inainte de a ocupa o slujba in lucrarea lui Dumnezeu.
60:22 Plasa Evangheliei strange si bun, si rau. Se cere timp sa se poata dezvolta caracterul; trebuie timp pentru a sti ce sunt in realitate acesti barbati. De asemenea, sa se ia in consideratie si familia aceluia caruia se intentioneaza sa i se dea o slujba in comunitate. Este el supus? Poate acel barbat sa-si tina in supunere si cu onoare propria lui casa? Ce caracter au copiii lui? Vor face ei onoare tatalui lor? Daca acesta nu are tact, intelepciune sau putere a evlaviei in camin, in administrarea propriei lui familii, este drept sa tragem concluzia ca aceleasi defecte vor fi aduse si in comunitate si aceeasi administratie nesfanta se va vedea si acolo. Va fi mult mai bine ca barbatul respectiv sa fie cercetat mai inainte de a fi pus intr-o slujba decat dupa aceea. Ar fi mai bine sa va rugati si sa va sfatuiti mai inainte de a lua o hotarare decisiva, decat sa lucrati dupa aceea pentru a corecta consecintele unei hotarari gresite.
60:23 In unele comunitati, conducatorul nu are calificarile necesare pentru a-i instrui pe membrii comunitatii sa lucreze in via Domnului. N-au fost folosite tactul si judecata pentru a pastra un interes viu in lucrarea lui Dumnezeu. Conducatorul este moale si plictisitor; vorbeste prea mult si face rugaciuni prea lungi in adunarile publice. El nu are acea legatura vie cu Dumnezeu, care i-ar putea da o experienta noua, proaspata.
60:24 Conducatorii comunitatilor din orice loc ar trebui sa fie sinceri, plini de zel si de interese neegoiste, barbati ai lui Dumnezeu care pot sa modeleze lucrarea cum se cuvine. Ei ar trebui sa-si inalte cererile la Dumnezeu in credinta. Ei isi pot consacra tot timpul pe care-l doresc rugaciunii personale in camaruta, dar,in public, rugaciunile si marturia lor sa fie scurte si la subiect. Rugaciunile lungi, uscate, precum si predicile lungi ar trebui sa fie evitate. Daca fratii si surorile vor avea de spus ceva care ar trezi si ar intari pe altii, lucrul acesta trebuie sa fie mai intai in inimile lor. Ei trebuie sa fie zilnic legati de Dumnezeu, aprovizionandu-se din depozitul Sau inepuizabil, scotand de acolo lucruri vechi si noi. Daca propriul lor suflet a fost reinsufletit de Duhul lui Dumnezeu, ei vor bucura, intari si incuraja pe
60:25 altii. Dar daca n-au baut ei insisi din izvorul viu al mantuirii, nu vor sti cum sa-i conduca pe altii acolo.
60:26 Necesitatea unei religii practice trebuie sa le fie imprimata acelora care accepta teoria adevarului. Pastorii trebuie sa-si pastreze propria lor fiinta in iubirea lui Dumnezeu si apoi sa transmita si altora nevoia unei consacrari personale, a unei convertiri personale. Toti trebuie sa capete o experienta personala; ei trebuie sa-L aiba pe Hristos in inima, Spiritul Sau sa le controleze sentimentele sau, de nu, marturisirea lor de credinta nu va avea nici o valoare si starea lor va fi cu mult mai rea decat daca n-ar fi auzit niciodata adevarul.
60:27 Astfel de aranjamente trebuie facute pentru grupe mici care accepta adevarul si care vor asigura prosperitatea comunitatii si a bisericii. Cineva sa fie numit sa conduca pentru o saptamana sau o luna, apoi un altul pentru cateva saptamani; si in felul acesta, diferite persoane pot fi inrolate in lucrare, iar dupa o incercare corespunzatoare, cineva sa fie ales prin votul comunitatii spre a fi recunoscut drept conducator, dar niciodata sa nu fie, totusi, ales pentru mai mult de un an. Apoi poate fi ales un altul sau unul poate sa fie reales daca lucrarea si slujirea lui s-au dovedit a fi o binecuvantare pentru biserica. Acelasi principiu ar trebui sa fie urmat in alegerea barbatilor pentru pozitii de raspundere, ca de exemplu in birourile Conferintei. Barbati care n-au fost pusi la proba n-ar trebui sa fie alesi ca presedinti de Conferinta. Multi dau gres in a folosi un discernamant cuvenit in aceste probleme importante, in care sunt cuprinse interese vesnice.
60:28 Noi marturisim a fi depozitari ai Legii lui Dumnezeu; pretindem ca avem o mare lumina si ca tindem spre un standard mai inalt decat al altor oameni de pe pamant; de aceea, trebuie sa dam pe fata o mai mare desavarsire de caracter si o consacrare mai plina de zel. Solia cea mai solemna a fost incredintata celor care au primit lucrarea adevarului prezent. Lumina noastra ar trebui sa straluceasca pe calea celor care sunt in intuneric. Ca membri ai bisericii vizibile si lucratori in via
60:29 Domnului, toti cei care marturisesc a fi crestini ar trebui sa faca tot ce le sta in putere pentru a pastra pacea, armonia si iubirea in biserica. Sa retinem rugaciunea Domnului Hristos: ‘‘Ma rog ca toti sa fie una, cum Tu, Tata, esti in Mine, si Eu in Tine; ca toti sa fie una in Noi, pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis”. Unitatea bisericii este dovada convingatoare ca Dumnezeu L-a trimis pe Domnul Isus in lume ca Rascumparator. Acesta este un argument pe care cei lumesti nu-l pot combate. De aceea, Satana lucreaza continuu sa impiedice, sa strice aceasta unire si armonie, pentru ca cei necredinciosi, vazandu-i pe cei care parasesc biserica, vazand cearta si lupta dintre cei care se numesc crestini, sa se dezguste de religie si sa fie intariti in necredinta lor. Dumnezeu este dezonorat de cei care marturisesc adevarul,in timp ce sunt in dezacord si in vrajmasie unul cu altul. Satana este marele acuzator al fratilor si toti cei care se angajeaza in aceasta lucrare sunt inrolati in slujba sa.
60:30 Noi marturisim ca avem mai mult adevar decat alte denominatiuni; si cu toate acestea, daca acest fapt nu duce la o mai mare consacrare, la o viata mai pura si mai sfanta, atunci la ce ne foloseste aceasta? Ar fi mai bine pentru noi sa nu fi vazut niciodata lumina adevarului decat sa-l marturisim, dar sa nu fim sfintiti prin el.
60:31 Pentru a determina cat de importante sunt interesele cuprinse in convertirea sufletului de la apostazie la adevar, trebuie sa apreciem valoarea nemuririi; trebuie sa ne dam seama cat de groaznice sunt durerile mortii a doua; trebuie sa intelegem cata onoare si slava ii asteapta pe cei rascumparati si sa intelegem ce inseamna a trai in prezenta Lui, care a murit ca sa-l inalte si sa-l innobileze pe om si sa dea biruitorului o diadema regala.
60:32 Valoarea unui suflet nu poate fi pe deplin pretuita de mintea limitata. Cat de recunoscatori vor fi cei rascumparati si glorificati, amintindu-si de cei care au fost instrumente in mantuirea lor! Nimeni nu va regreta atunci eforturile renuntarii de sine si munca perseverenta, ingaduinta, indelunga lui rabdare, inima sincera si dorinta fierbinte a inimii pentru suflete care s-ar fi putut sa fie pierdute, daca ei si-ar fi neglijat datoria sau ar fi obosit in facerea binelui.
60:33 Acum, cei care sunt imbracati in haine albe sunt stransi in staulul Marelui Pastor. Lucratorul credincios si sufletul mantuit prin munca sa sunt salutati de catre Miel in mijlocul tronului si sunt condusi la pomul vietii si la izvoarele apelor vietii. Cu ce bucurie priveste slujitorul Domnului Hristos la cei rascumparati, care sunt facuti sa impartaseasca slava Rascumparatorului! Cu cat mai pretios este cerul pentru cei ce au fost credinciosi in lucrarea mantuirii sufletelor! ‘‘Cei intelepti vor straluci ca stralucirea cerului si cei ce vor invata pe multi sa umble in neprihanire vor straluci ca stelele, in veac si in veci de veci.”