29:1 Cuvant catre pastori
29:2 Noua ne-a fost incredintat un mare si solemn adevar, pentru care suntem raspunzatori. Acest adevar este prea adesea prezentat sub forma unei teorii reci. Predici dupa predici despre punctele de doctrina sunt prezentate oamenilor care vin si pleaca, dintre care unii nu vor avea niciodata o alta ocazie favorabila de a fi convinsi si convertiti la Hristos. Sunt pierdute ocazii de aur prin prezentarea de cuvantari minutios alcatuite, care satisfac eul, dar
29:3 nu preamaresc pe Hristos. O teorie a adevarului fara evlavie vitala nu poate indeparta intunericul moral care infasoara sufletul.
29:4 Margaritarele cele mai pretioase ale adevarului sunt adesea exprimate fara putere prin intelepciunea cuvintelor in care sunt imbracate, in timp ce puterea Duhului lui Dumnezeu lipseste. Hristos a prezentat adevarul in simplitatea lui; si El a ajuns nu numai pana la cel mai inalt nivel, dar si pana la cei mai de jos dintre oamenii de pe pamant. Pastorul, trimisul lui Dumnezeu si reprezentantul lui Hristos pe pamant, care se umileste pe sine pentru ca Dumnezeu sa poata fi inaltat, va poseda adevarata calitate a elocventei. Adevarata evlavie, legatura stransa cu Dumnezeu si o zilnica experienta vie in cunoasterea lui Hristos vor face elocventa chiar si limba balbaita.
29:5 Cand vad lipsurile din comunitatile tinere, cand vad si imi dau seama de marea lor nevoie de evlavie si de lipsa lor de adevarata experienta religioasa, inima mea este trista. Eu stiu ca cei care le duc solia adevarului nu-i instruiesc cum se cuvine in toate punctele principale pentru perfectiunea unui caracter echilibrat in Isus Hristos. Lucrurile acestea au fost neglijate timp prea indelungat de catre invatatorii adevarului. Vorbind despre Evanghelie, Pavel spune: "Slujitorul ei am fost facut eu, dupa ispravnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi, ca sa intregesc Cuvantul lui Dumnezeu. Vreau sa zic: taina tinuta ascunsa din vesnicii in toate veacurile, dar descoperita acum sfintilor Lui, carora Dumnezeu a voit sa le faca cunoscut care este bogatia slavei tainei acesteia intre neamuri, si anume: Hristos in voi, nadejdea slavei. Pe El Il propovaduim noi si sfatuim pe orice om si invatam pe orice om in toata intelepciunea, ca sa infatisam pe orice om desavarsit in Hristos Isus. Iata ce lucrez eu si ma lupt dupa lucrarea puterii Lui care lucreaza cu tarie in mine".
29:6 Slujitorii lui Hristos au aici lamurit definita lucrarea si calificarea lor, precum si puterea harului lui Dumnezeu care lucreaza in ei. De curand, Dumnezeu a binevoit sa-mi arate marea lipsa a multora care marturisesc a fi reprezentanti ai lui Hristos. Pe scurt, daca sunt deficienti in credinta si in
29:7 cunoasterea evlaviei vii, ei nu numai ca isi inseala propriile lor suflete, ci au insucces in lucrarea de a infatisa pe orice om desavarsit in Hristos. Multi pe care ei ii aduc la adevar sunt lipsiti de evlavie. Ei pot avea teoria adevarului, dar nu sunt pe deplin convertiti. Inimile lor sunt firesti; ei nu raman in Hristos si El in ei. Este de datoria pastorului sa prezinte teoria adevarului, dar el nu trebuie sa stea linistit, facand numai atat. El trebuie sa-si insuseasca vorbirea lui Pavel: "Iata la ce lucrez eu si ma lupt dupa lucrarea puterii Lui, care lucreaza cu tarie in mine".
29:8 O legatura vie cu Marele Pastor va face pe sub-pastor un reprezentant viu al lui Hristos, o adevarata lumina pentru lume. O intelegere a tuturor punctelor credintei noastre este, intr-adevar, esentiala, dar este de mai mare importanta ca pastorul sa fie sfintit prin adevarul pe care-l prezinta cu scopul de a lumina constiinta ascultatorilor sai. Intr-o serie de adunari sa nu fie prezentata nici o cuvantare care consta numai din teorie si sa nu fie facuta o rugaciune lunga si obositoare. Dumnezeu nu aude astfel de rugaciuni. Eu am ascultat multe rugaciuni plictisitoare, adevarate predici, care erau nepotrivite si nelalocul lor. O rugaciune cu jumatate din numarul de cuvinte, inaltata cu inflacarare si credinta, ar fi muiat inimile ascultatorilor, dar, in loc de aceasta, i-am vazut ca asteptau nerabdatori, ca si cand ar fi dorit ca fiecare cuvant sa incheie rugaciunea. Daca pastorul s-ar fi luptat cu Dumnezeu in camaruta lui pana ce ar fi simtit cum credinta lui putea sa apuce fagaduinta vesnica, "Cereti si vi se va da", el ar fi venit la subiect de indata, cerand cu seriozitate si credinta ceea ce avea nevoie.
29:9 Avem nevoie de un corp pastoral convertit; altfel, comunitatile cresc prin lucrarea lor, neavand radacina in ei insisi si nefiind in stare sa stea singuri. Slujitorul credincios al lui Hristos va lua povara asupra sufletului sau. El nu va flamanzi dupa popularitate. Pastorul crestin niciodata nu se va urca la amvon pana ce n-a cautat mai intai pe Dumnezeu in camaruta lui si nu a venit in stransa legatura cu El. In umilinta, el poate sa-si inalte sufletul insetat catre Dumnezeu si sa fie reimprospatat cu roua harului inainte de a vorbi poporului. Cu ungerea
29:10 Duhului Sfant asupra lui, care-i va da sentimentul responsabilitatii pentru suflete, el nu va da drumul adunarii fara sa prezinte inaintea lor pe Isus Hristos, singurul refugiu al celor pacatosi, facand apeluri serioase care sa atinga inimile lor. El trebuie sa presupuna ca s-ar putea sa nu-i mai intalneasca pe acesti ascultatori pana in ziua cea mare a lui Dumnezeu.
29:11 Domnul, care l-a ales, care cunoaste inimile tuturor oamenilor, ii va da limba si grai, ca sa poata spune cuvintele pe care trebuie sa le vorbeasca la timp potrivit si cu putere. Si cei care se conving cu adevarat de pacat si sunt incantati de Cel care este Calea, Adevarul si Viata vor gasi ca au destul de facut, fara sa laude si sa ridice in slavi priceperea pastorului. Mai presus de orice unealta omeneasca, ei vor inalta pe Hristos si iubirea Sa. Omul va fi pierdut din vedere, pentru ca Hristos este preamarit si El este subiectul cugetarii. Multi sunt convertiti pentru pastorul care el insusi nu este convertit intr-adevar la Hristos. Noi ne miram de amorteala care toceste simturile. Exista o lipsa de putere vitala. Se inalta rugaciuni fara viata, se aduc marturii care nu reusesc sa cladeasca sau sa intareasca pe ascultatori. Se cade ca fiecare slujitor al lui Hristos sa cerceteze cauza acestora.
29:12 Pavel scrie fratilor lui coloseni: "Cum ati invatat de la Epafras, prea iubitul nostru tovaras de slujba. El este un credincios slujitor al lui Hristos pentru voi si ne-a vorbit despre dragostea voastra in Duhul. [Nu o dragoste nesfintita privind iscusinta, abilitatea sau oratoria predicatorului, ci o iubire nascuta din Duhul lui Dumnezeu, pe care slujitorul Lui a reprezentat-o in cuvintele si caracterul lui. De aceea si noi, din ziua cand am auzit aceste lucruri, nu incetam sa ne rugam pentru voi si sa cerem sa va umpleti de cunostinta voii Lui, in orice fel de intelepciune si pricepere duhovniceasca; pentru ca astfel sa va purtati intr-un chip vrednic de Domnul, ca sa-I fiti placuti in orice lucru: aducand roade in tot felul de fapte bune si crescand in cunostinta lui Dumnezeu: intariti cu toata puterea, potrivit cu taria slavei Lui, pentru orice rabdare si indelunga rabdare, cu bucurie, multumind Tatalui, care v-a invrednicit sa aveti parte de mostenirea sfintilor in lumina".
29:13 Pastorii care lucreaza in comune si orase spre a prezenta adevarul nu trebuie sa se simta multumiti, nici sa considere ca lucrarea lor s-a incheiat, pana cand cei care au acceptat teoria adevarului inteleg intr-adevar efectul puterii lui sfintitoare si sunt cu adevarat convertiti la Dumnezeu. El ar fi mai multumit sa aiba sase convertiti pe deplin la adevar ca rezultat al lucrarii lor decat sa aiba saizeci care sa faca o marturisire formala si sa nu fie convertiti cu adevarat. Pastorii acestia trebuie sa consacre mai putin timp pentru predici si sa-si rezerve o parte din puterea lor spre a vizita si a se ruga cu cei care sunt interesati, carora sa le dea invatatura religioasa, cu scopul de a putea "prezenta pe fiecare om desavarsit in Isus Hristos".
29:14 Iubirea lui Dumnezeu trebuie sa fie vie in inima celui care invata pe altii adevarul. Propria lui inima trebuie sa fie imbibata cu acea iubire adanca si fierbinte pe care a avut-o Hristos; atunci ea se va revarsa asupra altora. Pastorii trebuie sa-i invete pe toti cei care accepta adevarul ca trebuie sa aduca roade spre slava lui Dumnezeu. Ei trebuie sa-i invete ca jertfirea de sine trebuie sa fie practicata zilnic; ca trebuie sa renunte la multe lucruri pe care le indragisera si ca multe datorii, oricat de neplacute ar putea sa para, trebuie aduse la indeplinire. Interese de afaceri, atractii sociale, comoditate, onoare, reputatie - pe scurt, totul trebuie sa fie tinut in supunere fata de cerintele superioare si vesnice ale lui Hristos. Pastorii care nu sunt barbati ai evlaviei datatoare de viata, care starnesc un interes printre oameni, dar care lasa lucrarea neterminata, creeaza un camp extrem de dificil pentru ca altii sa intre sa savarseasca lucrarea pe care ei n-au reusit s-o finalizeze. Oamenii acestia vor fi pusi la incercare; si daca nu-si fac lucrarea cu mai multa credinciosie, dupa inca un test, sa fie lasati la o parte ca fiind stanjenitori pe cale, strajeri necredinciosi.
29:15 Dumnezeu nu doreste sa aiba barbati care sa mearga sa-i invete pe altii daca n-au invatat cu seriozitate ceea ce au de spus si nu continua sa studieze, astfel incat sa poata prezenta fiecare punct al adevarului prezent intr-o maniera acceptabila si inteligenta. Pe langa cunoasterea teoriei, ei sa continue sa obtina o cunoastere mai adanca a lui Isus Hristos. Reguli de conduita si studii sunt necesare;
29:16 dar pastorul sa combine cu ele rugaciunea serioasa, ca sa poata fi credincios, sa nu cladeasca pe o temelie de lemn, fan sau paie, care vor fi mistuite de foc in ziua de apoi. Rugaciunea si studiul trebuie sa mearga mana in mana. Faptul ca un pastor este aplaudat si laudat nu este nici o dovada ca a vorbit sub influenta Duhului.
29:17 Este prea adesea intalnit cazul in care cei convertiti de curand, daca nu se vegheaza asupra lor, vor acorda afectiunea mai mult pastorului decat Rascumparatorului. Ei socotesc ca au beneficiat foarte mult prin lucrarea pastorului lor. Isi inchipuie ca el are darurile cele mai inalte si ca nimeni altul nu poate lucra asa de bine ca el, de aceea dau o importanta necuvenita omului si lucrarii lui. Aceasta este o incredere care ii predispune sa idolatrizeze pe om si sa priveasca la el mai mult decat la Dumnezeu; si facand acest lucru, nu sunt placuti lui Dumnezeu si nici nu cresc in har. Ei fac pastorului un mare rau, mai ales daca este tanar si se dezvolta ca un promitator lucrator evanghelic.
29:18 Invatatorii acestia, daca sunt intr-adevar oameni ai lui Dumnezeu, primesc cuvintele lor de la Dumnezeu. Felul lor de a se adresa poate sa fie cu greseli si necesita multe imbunatatiri; totusi, daca Dumnezeu exprima prin ei cuvintele inspiratiei, puterea nu este a omului, ci a lui Dumnezeu. Datatorului trebuie sa-I apartina slava si afectiunile inimii lui, in timp ce pastorul trebuie sa fie stimat, iubit si respectat de dragul lucrarii lui, pentru ca el este slujitorul lui Dumnezeu spre a duce solia indurarii celor pacatosi. Fiul lui Dumnezeu este adesea eclipsat de catre omul care sta intre El si popor. Omul este laudat, rasfatat si poporul abia ca arunca o privire fugara spre Isus, care, prin pretioasele raze de lumina reflectate de la El, trebuie sa fie mai presus de orice.
29:19 Slujitorul lui Hristos care este umplut cu Duhul si iubirea Domnului sau va lucra in asa fel, incat caracterul lui Dumnezeu si al scumpului Sau Fiu sa poata fi manifestat in felul cel mai deplin si clar. El se va stradui ca ascultatorii lui sa fie lamuriti in constiinta lor cu privire la caracterul lui Dumnezeu, astfel ca slava Lui sa poata fi recunoscuta pe pamant. Un om nu este mai degraba convertit decat atunci cand in inima lui s-a nascut dorinta de a face
29:20 cunoscut altora ce prieten pretios a gasit in Isus; adevarul mantuitor si sfintitor nu poate fi inchis in inima lui. Duhul lui Hristos care lumineaza sufletul este reprezentat prin lumina care risipeste tot intunericul; este comparat cu sarea, din cauza calitatilor ei de conservare, si cu aluatul, care isi exercita tainic puterea transformatoare.
29:21 Cei pe care Hristos i-a unit cu Sine, atat cat depinde de ei, vor lucra cu harnicie si staruinta in asa fel cum a lucrat El, ca sa salveze sufletele care pier in jurul lor. Ei vor ajunge la oameni prin rugaciune, prin serioasa si fierbinte rugaciune, si prin efort personal. Este imposibil pentru cei care sunt pe deplin convertiti la Dumnezeu, care se bucura de partasie cu El, sa fie neglijenti fata de interesele vitale ale celor care pier straini de Hristos.
29:22 Pastorul nu trebuie sa faca el toata lucrarea, ci trebuie sa uneasca cu sine pe cei care se tin de adevar. Ii va invata astfel pe altii sa lucreze dupa ce va pleca el. O comunitate lucratoare va fi totdeauna o comunitate in crestere. Ei vor afla mereu un stimulent si un tonic in incercarea de a ajuta pe altii, si facand acest lucru, ei vor fi intariti si incurajati.
29:23 Am citit despre un om care calatorea intr-o zi de iarna prin zapada troienita si a amortit de frig, fapt care, aproape pe nesimtite, i-a luat puterea de viata. Si cand a fost aproape sa moara de frig, in gerul atotputernic, si aproape sa renunte la lupta pentru viata, el a auzit gemetele unui tovaras de drum care pierea de frig, dupa cum era gata sa piara si el. Omenia lui a fost trezita sa-l salveze. I-a frecat membrele acoperite cu gheata ale nefericitului om si, dupa un efort considerabil, l-a ridicat in picioare. Deoarece nu putea sa stea in picioare, l-a purtat in bratele lui compatimitoare tocmai prin troienele pe care el nu crezuse ca le va putea trece singur. Si dupa ce l-a dus pe tovarasul lui de calatorie la un loc sigur, si-a dat seama ca, salvandu-l pe semenul sau, se salvase pe sine. Eforturile lui serioase de a salva pe altul a inviorat sangele care-i ingheta in vene si a dat nastere la o caldura sanatoasa la extremitatile corpului.
29:24 Lectiile acestea trebuie aduse inaintea celor tineri in credinta in mod continuu, nu numai prin invatatura, ci si prin exemplu, ca in experienta lor crestina sa poata realiza rezultate asemanatoare. Cei descurajati, cei care sunt inclinati sa creada ca viata este grea si dificila, sa mearga sa lucreze si sa caute sa-i ajute pe altii. In astfel de eforturi, amestecate cu rugaciune pentru lumina divina, propriile lor inimi vor bate puternic sub influenta invioratoare a harului lui Dumnezeu; propriile lor afectiuni vor arde cu mai multa inflacarare si intreaga lor viata crestina va fi mai reala, mai serioasa si mai evlavioasa.
29:25 Slujitorul lui Hristos trebuie sa fie un om al rugaciunii, un om al evlaviei; vesel, dar niciodata aspru si nemanierat, glumet sau frivol. Spiritul frivolitatii poate fi potrivit clovnilor de profesie si actorilor de teatru, dar este intru totul sub demnitatea unui om ales sa stea intre vii si morti pentru a fi portavocea lui Dumnezeu.
29:26 Lucrarea fiecarei zile este inregistrata cu credinciosie in cartile lui Dumnezeu. Ca barbati care pretindeti iluminarea spirituala, veti da o infatisare morala caracterului tuturor celor cu care veniti in contact. Ca pastori credinciosi ai Evangheliei, trebuie sa va concentrati toate energiile mintii si toate ocaziile vietii voastre spre a va face lucrarea cu succes deplin si a prezenta pe fiecare om desavarsit in Isus Hristos. Pentru ca sa puteti face acest lucru, trebuie sa va rugati serios. Slujitorii Evangheliei trebuie sa aiba acea putere care a facut astfel de minuni pentru umilii pescari din Galilea.
29:27 Este nevoie de putere morala si intelectuala pentru a va achita cu credinciosie de indatoririle importante care va revin; dar pe acestea le puteti avea si totusi sa fie o mare lipsa de evlavie. Inzestrarea Duhului Sfant este absolut necesara pentru a avea succes in lucrarea voastra cea mare. Hristos a spus: "Despartiti de Mine nu puteti face nimic". Dar prin Hristos, care va intareste, puteti face toate lucrurile.