26:36 Duminica dimineata, vremea mai era inca inchisa, dar inainte de timpul de adunare a poporului, soarele stralucea. Barcile si trenurile si-au descarcat incarcatura vie pe teren; veneau cu miile. Pastorul Smith a vorbit in cursul diminetii despre problema rasariteana. Subiectul a trezit un interes deosebit, si poporul a ascultat cu cea mai serioasa atentie. Dupa-masa mi-a fost greu sa-mi fac drum spre amvon prin multimea care statea in picioare. Cand am ajuns la el, o mare de capete se afla in fata mea. Cortul urias era plin si mii stateau pe afara, dand nastere la un perete viu cu grosimea de cativa metri. Plamanii si gatul ma dureau foarte tare, dar totusi am crezut ca Dumnezeu ma va ajuta cu aceasta ocazie atat de importanta. Vorbind, oboseala si durerea au fost uitate, cand mi-am dat seama ca vorbeam unor oameni care n-au luat cuvintele mele ca pe niste povesti fara temei. Cuvantarea a durat cam o ora si tot timpul i-a fost acordata cea mai mare atentie. In timp ce se canta imnul de incheiere, functionari de la Clubul de Reforma si Temperanta din Haverhill m-au solicitat, ca si cu un an mai inainte, sa vorbesc luni seara inaintea membrilor asociatiei lor. Fiind programata sa vorbesc la Danvers, a trebuit sa refuz invitatia.