2:6 Volumul 4 acopera o perioada caracterizata prin mari intalniri de tabara ale adventistilor de ziua a saptea. Dupa primele adunari tinute in 1868, au urmat altele, sustinute de un entuziasm sporit. Dupa zece ani, abia daca mai exista vreo conferinta a unui stat care sa nu fi avut intalniri anuale in timpul verii. Locurile erau bine alese si se facea, de asemenea, o buna publicitate. Prezentarea activitatii adventistilor de ziua a saptea in presa a inceput tot cu ocazia eforturilor concertate in vederea organizarii acestor mari adunari de tabara. S-au depus eforturi considerabile pentru ca aceste adunari sa fie de un inalt standard, procurandu-se hrana buna si prezentandu-se un mesaj clar, patrunzator. Asemenea adunari, care durau cinci, sase sau sapte zile si la care, in cursul saptamanii, participau cateva sute de adventisti, urmau sa se incheie la sfarsitul saptamanii cu un auditoriu neadventist care se ridica la mai multe mii. Apogeul interesului manifestat in cursul unor astfel de adunari a fost atins in 1876 cand, in Groveland, Massachusetts, o suburbie a Bostonului, douazeci de mii de persoane s-au inghesuit pe terenul adunarii in duminica din 27 august. Ellen White a vorbit unui auditoriu atent, format din cincisprezece mii de persoane in aceeasi dupa-amiaza.