28:15 Obosit si zdrobit, Ilie se intinde pe jos, pentru a se odihni. Este descurajat si inclinat sa murmure. El spune: "Acum, Doamne, ia-mi sufletul caci nu sunt mai bun decat parintii mei." El simte ca viata nu mai este vrednica de dorit. El se astepta ca, dupa nemaivazuta descoperire a puterii lui Dumnezeu in prezenta israelitilor, acestia sa-I fie credinciosi si supusi lui Dumnezeu. El se astepta ca Izabela sa nu mai aiba influenta asupra mintii lui Ahab, si in intreaga imparatie a Israelului sa fie o revolutie generala. Iar cand i-a fost adus mesajul amenintator din partea Izabelei, a uitat ca Dumnezeu era acelasi Dumnezeu atotputernic si milostiv ca atunci cand I s-a rugat pentru foc din cer, care a venit, si pentru ploaie, care de asemenea a venit. Dumnezeu ascultase fiecare cerere; cu toate acestea, Ilie este un fugar, departe de locuintele oamenilor, si isi doreste sa nu mai dea ochi cu oamenii vreodata.