20:12 Cand bietul suferind paralitic a fost adus la Mantuitorul, parea ca este un caz atat de urgent, incat nu admitea nici un moment de intarziere, caci moartea lucra deja asupra madularelor omului. Cand cei care il duceau, au vazut ca nu pot ajunge direct in prezenta lui Hristos, au desfacut de indata acoperisul si au lasat jos patul pe care era intins cel cuprins de paralizie. Mantuitorul nostru a vazut si a inteles perfect starea lui. El mai stia ca acest om nenorocit avea o boala a sufletului cu mult mai grava decat suferinta trupeasca. Stia ca povara cea mai mare pe care o purta de luni de zile era din pricina pacatelor. Multimea astepta cu rasuflarea taiata, in tacere, ca sa vada cum avea sa trateze Hristos acest caz atat de deznadajduit in aparenta si au fost uimiti sa auda cuvintele care au iesit de pe buzele Sale: "Indrazneste, fiule; pacatele iti sunt iertate!"