18:1 Munca fizica pentru studenti
18:2 Prin planul actual de invatamant, este deschisa inaintea tinerilor o usa pentru ispita. Desi, in general, au prea multe ore de studiu, au si multe ore in care nu au nimic de facut. Aceste ore libere sunt petrecute adesea cu nepasare. Obiceiurile rele sunt transmise de la unul la altul, iar viciul se raspandeste foarte mult. Un numar mare de tineri care au primit o educatie religioasa in camin si care merg la studii, caracterizati indeobste de nevinovatie si puritate, ajung corupti prin prietenia lor cu amici viciosi. Ei pierd respectul de sine si jertfesc principiile nobile. In acest moment, ei sunt pregatiti sa mearga pe calea care ii duce in jos; caci ei si-au siluit intr-atat constiintele, incat pacatul nu le mai pare peste masura de pacatos. Aceste rele care exista in scolile conduse dupa planul de invatamant de acum ar putea fi remediate intr-o mare masura, daca studiul si munca ar putea fi imbinate. Aceleasi rele exista si in scolile inalte, dar intr-un grad mai mare; caci multi tineri s-au
18:3 invatat cu viciile si constiintele lor s-au imbolnavit.
18:4 Numerosi parinti supraestimeaza stabilitatea si calitatile bune ale copiilor lor. Ei nu par sa ia in seama faptul ca acestia vor fi expusi influentelor amagitoare ale tinerilor viciosi. Parintii au unele temeri cand ii trimit la scoala, la o oarecare distanta, dar le place sa creada ca, daca acestia au avut exemple bune si o educatie religioasa, vor tine la principii si in viata de la liceu. Multi parinti nu-si fac decat o vaga idee despre gradul de stricaciune care exista in aceste institutii de invatamant. In multe cazuri, parintii au muncit din greu si au suportat multe privatiuni pentru scumpul obiectiv de a le asigura copiilor lor o educatie completa. Iar dupa toate eforturile depuse, multi au amara experienta de a-si primi copiii inapoi de la studii cu obiceiuri libertine si cu o constitutie fizica ruinata. Si acestia sunt adesea lipsiti de respect fata de parintii lor, nemultumitori si nesfinti. Acesti parinti raniti, care sunt astfel rasplatiti de catre copii nerecunoscatori, se lamenteaza ca si-au trimis copiii de acasa pentru a fi expusi la ispite si s-au intors la ei ca niste epave fizice, mintale si morale. Cu sperantele inselate si inimile aproape frante, ei vad cum copiii lor, de la care asteptau lucruri mari, merg pe un drum al viciului si se tarasc intr-o existenta mizera.
18:5 Exista insa si dintre aceia care au principii ferme, care onoreaza asteptarile parintilor si profesorilor. Ei trec prin procesul de instruire cu o constiinta limpede si se intorc cu constitutii fizice solide si cu moralitatea neintinata de influente corupatoare. Numarul acestora este insa mic.
18:6 Unii studenti pun tot sufletul in studiu si isi concentreaza mintea asupra obiectivului de a obtine o educatie. Ei isi pun mintea la lucru, dar lasa ca puterile fizice sa ramana inactive. Creierul este suprasolicitat, iar muschii devin slabi pentru ca nu sunt folositi in exercitiu fizic. La absolvire, este evident ca acesti studenti si-au capatat educatia cu pretul vietii. Au studiat zi si noapte, an dupa an, tinandu-si mintea incordata incontinuu, aceasta in timp ce n-au reusit sa ofere muschilor lor suficient exercitiu.
18:7 Ei sacrifica totul pentru a cunoaste stiintele si coboara in mormant.
18:8 Tinerele domnisoare se dedau adesea studiului, neglijand alte ramuri ale educatiei, chiar mai importante pentru viata practica decat studiul din carti. Iar dupa ce isi vor fi obtinut educatia, sunt deseori vatamate pentru toata viata. Ele si-au neglijat sanatatea, ramanand prea mult timp in incaperi inchise, lipsite de aerul curat al cerului si de lumina soarelui pe care a dat-o Dumnezeu. Aceste tinere s-ar fi putut intoarce de la studii in deplina sanatate, daca ar fi combinat studiul cu muncile casnice si exercitiul fizic in aer liber.
18:9 Sanatatea este o mare comoara. Este cea mai mare avere pe care o pot avea muritorii. Bogatia, onoarea sau invatatura sunt cumparate fie chiar si cu pretul pierderii vigorii sanatatii. Nici una dintre aceste realizari nu poate aduce fericirea, daca lipseste sanatatea. Este un pacat ingrozitor sa ne riscam sanatatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu; caci fiecare atentat la sanatate ne slabeste pe viata si ne lasa neimpliniti, oricata educatie vom castiga.
18:10 In multe cazuri, parintii bogati nu simt importanta de a oferi copiilor o educatie atat in ce priveste indatoririle practice ale vietii, cat si in stiinte. Ei nu vad necesitatea, pentru binele mintii si moralitatii copiilor lor si pentru eficienta lor viitoare, de a-i face sa inteleaga in mod clar importanta muncii utile. Acest lucru este o datorie fata de copiii lor, pentru ca, in cazul vreunei nenorociri, acestia sa poata rezista cu noblete in independenta, stiind cum sa-si foloseasca mainile. Daca au putere, nu pot fi saraci, chiar daca n-au nici macar un dolar. Multi dintre cei care in tinerete s-au aflat in imprejurari favorabile pot fi deposedati de toate bogatiile si lasati in schimb cu parinti, frati si surori care sa depinda material de ei. Asa stand lucrurile, cat de important este ca fiecare tanar sa fie educat in spiritul muncii, pentru a fi pregatit pentru orice stare de urgenta! Bogatiile sunt cu adevarat o cursa, cand posesorii lor isi impiedica fiii si fiicele sa obtina pricepere in ce priveste munca folositoare, ca sa fie pregatiti pentru viata practica.
18:11 De obicei, cei care nu sunt siliti sa munceasca
18:12 nu fac niciodata exercitiu activ pentru sanatatea fizica. Tinerii, pentru ca nu-si folosesc mintea si mainile in munca activa, se obisnuiesc sa fie lenesi si dobandesc deseori ceea ce trebuie sa ne inspaimante cel mai tare, o educatie de strada - hoinaresc prin magazine, fumeaza, beau si joaca carti.
18:13 Tinerele domnisoare vor citi romane, scuzandu-se ca nu pot munci fizic pentru ca au o sanatate precara. Slabiciunea lor este rezultatul faptului ca nu si-au pus la lucru muschii care le-au fost dati de Dumnezeu. Pot considera ca sunt prea firave pentru munca din casa, dar vor lucra broderii si dantele si isi vor pastra paloarea delicata a mainilor si fetelor, in timp ce mamele lor, impovarate de griji, vor trudi din greu la spalarea si calcarea imbracamintei lor. Aceste domnisoare nu sunt crestine; caci ele incalca porunca a cincea. Nu isi cinstesc parintii. Mama lor este insa cea mai vinovata. Ea si-a rasfatat fiicele si le-a scutit de indeplinirea partii lor de indatoriri casnice, pana cand munca a devenit dezgustatoare pentru ele, iubind si bucurandu-se de o lenevie dulce. Ele mananca, dorm, citesc si discuta despre moda, in timp ce vietile lor sunt complet nefolositoare.
18:14 In multe cazuri, saracia este o binecuvantare, caci ea ii opreste pe copii si pe tineri sa se ruineze prin inactivitate. Atat puterile fizice, cat si cele intelectuale ar trebui cultivate si dezvoltate asa cum trebuie. Grija principala si constanta a parintilor ar trebui sa fie aceea de a se asigura ca fiii si fiicele lor au o constitutie solida, pentru a putea fi femei si barbati sanatosi. Este imposibil de atins acest tel fara exercitiu fizic. Pentru propria lor sanatate fizica si bunastare morala, copiii ar trebui invatati sa munceasca, chiar daca nu este necesar, neexistand situatia unor lipsuri grave. Daca vor sa aiba caractere curate, virtuoase, ei trebuie sa se supuna disciplinei muncii bine echilibrate, care sa puna la lucru toti muschii. Satisfactia pe care o vor avea copiii, fiind folositori si manifestand tagaduire de sine pentru a-i ajuta pe altii, va fi cea mai sanatoasa placere de care s-au bucurat vreodata. De ce s-ar lipsi cei bogati si copiii lor dragi de aceasta mare binecuvantare?
18:15 Parinti, inactivitatea este cel mai mare blestem care s-a abatut vreodata asupra
18:16 tineretului. Fiicelor voastre nu ar trebui sa li se ingaduie sa stea intinse in pat pana dimineata tarziu, dormind ceasurile pretioase pe care li le-a imprumutat Dumnezeu pentru a fi folosite in scopul cel mai bun si pentru care vor fi nevoite sa-I dea socoteala. Mama aduce fiicelor ei o mare vatamare, purtand poverile pe care acestea ar trebui sa le imparta cu ea, spre propriul lor bine prezent si viitor. Calea pe care o urmeaza multi parinti, cand le permit copiilor lor sa fie indolenti si sa-si satisfaca pofta de a citi romane si povestiri, reprezinta cel mai mare rau pe care si-l pot ingadui pentru viata aceasta. Cititoarele de romane si povestiri nu reusesc niciodata sa fie mame destoinice, practice. Ele construiesc castele de nisip, traind intr-o lume ireala, imaginara. Devin sentimentale si au fantezii bolnavicioase. Ele au un intelect slab, desi se pot insela cu gandul ca au o minte si maniere superioare. Practica in treburile casnice reprezinta unul dintre cele mai mari avantaje pentru tinerele fete.
18:17 Munca fizica nu va impiedica deloc cultivarea intelectului. Departe de aceasta. Avantajele castigate prin munca fizica vor echilibra o persoana si vor preveni suprasolicitarea mintii. Munca va fi preluata de muschi, iar creierul obosit va fi usurat. Exista multe fete apatice, incapabile sa faca ceva util, care considera ca nu este demn de o domnisoara sa se angajeze intr-o munca activa. Insa caracterele lor sunt prea transparente pentru a insela persoanele cu bun simt in ce priveste nevrednicia lor reala. Zambesc mofturoase, rad prosteste si fac numai nazuri. Par ca nu sunt in stare sa vorbeasca normal si inteligibil, ci chinuie tot ceea ce spun, soptind si zambind nazuroase. Sa fie acestea "domnisoare"? Nu s-au nascut in starea de imbecilitate, ci au fost educate astfel. Nu este nevoie sa fii o ciudatenie fragila, lipsita de ajutor, impopotonata si zambind pisiceste tot timpul pentru a fi o domnisoara. Pentru un intelect sanatos, este nevoie de un corp sanatos. Sanatatea fizica si o cunoastere practica a tuturor indatoririlor casnice necesare nu vor fi niciodata piedici in calea bunei dezvoltari a intelectului; amandoua sunt extrem de importante pentru o domnisoara.
18:18 Toate puterile mintii ar trebui folosite si dezvoltate pentru ca barbatii si femeile sa aiba mintea bine echilibrata.
18:19 Lumea este plina de femei si barbati unilaterali, care au ajuns astfel pentru ca a fost cultivata o parte a facultatilor lor, in timp ce altele s-au atrofiat prin nefolosire. Educatia celor mai multi tineri este o catastrofa. Ei studiaza in exces, in timp ce neglijeaza ceea ce tine de o ocupatie practica in viata. Barbati si femei devin parinti fara sa-si ia in socoteala raspunderile, iar urmasii lor coboara chiar mai mult decat ei pe scara deficientelor omenesti. Astfel, neamul omenesc degenereaza cu repeziciune. Solicitarea continua de a studia, dupa cum sunt conduse astazi scolile, ii lasa pe tineri nepregatiti pentru viata practica. Mintea umana doreste activitate. Daca nu este activa in directia corecta, va fi in cea gresita. Pentru a pastra echilibrul mintii, in scoli, munca trebuie imbinata cu studiul.
18:20 In generatiile trecute, ar fi trebuit luate masuri pentru o educatie pe o scara mai larga. Scolile ar fi trebuit sa aiba legaturi directe cu institutii agricole si manufacturi. De asemenea, ar fi trebuit sa existe si profesori de lucrari casnice. Si o parte din timpul fiecarei zile ar fi trebuit devotat muncii, pentru ca puterile fizice si mintale sa poate fi exersate in egala masura. Daca scolile ar fi fost intemeiate dupa planul pe care l-am mentionat, nu ar exista atatea minti dezechilibrate.
18:21 Dumnezeu a pregatit o gradina minunata pentru Adam si Eva. Le-a asigurat tot ceea ce ar fi avut nevoie. A sadit tot felul de pomi fructiferi. I-a impresurat generos cu bogatiile Sale. Pomii erau creati pentru folosinta si frumusete, iar florile superbe, care cresteau de la sine si se deschideau, raspandind un miros bogat in jurul lor, erau menite sa nu cunoasca in vreun chip degradarea. Adam si Eva erau intr-adevar bogati. Erau proprietarii Edenului. Adam era domn al minunatului sau domeniu. Nimeni nu poate pune la indoiala faptul ca era bogat. Insa Dumnezeu stia ca Adam nu putea fi fericit daca nu avea ceva de facut. Si i-a dat ceva de facut; el avea sa lucreze gradina.
18:22 Daca barbatii si femeile acestui veac degenerat au o mare avere constand in comori pamantesti, care, in comparatie cu acel
18:23 paradis al frumusetii si bogatiei oferit in stapanire lui Adam, sunt insignifiante, ei cred ca se afla mai presus de munca si isi educa si copiii sa o considere degradanta. Asemenea parinti bogati, prin invatatura si exemplu, isi invata copiii ca banii ii fac pe oameni "domni" sau "doamne". Insa ideea noastra de "domn" sau de "doamna" se masoara prin intelect si valoare morala. Dumnezeu nu ii evalueaza pe oameni dupa imbracaminte. Indemnul lui Petru cel inspirat este: "Podoaba voastra sa nu fie cea de afara, care sta in impletirea parului si in purtarea de podoabe de aur sau in imbracarea hainelor, ci omul ascuns al inimii, in frumusetea nepieritoare a unui duh bland si linistit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu." Un duh bland si linistit este inaltat mai presus de onoare lumeasca sau bogatii.
18:24 Domnul ilustreaza cum ii priveste El pe bogatii lumesti, care isi inalta sufletele cu orgoliu din pricina averilor lor pamantesti, prin bogatul care si-a stricat hambarele si a zidit altele mai mari, ca sa aiba loc pentru a-si depozita bunurile. Uitand de Dumnezeu, el nu a recunoscut de unde ii veneau toate bogatiile. Nici un cuvant de recunostinta nu s-a inaltat catre milostivul sau Binefacator. El s-a felicitat astfel: "Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi ani; odihneste-te, mananca, bea si inveseleste-te!" Stapanul care ii incredintase bogatii pamantesti, cu care sa-si binecuvanteze semenii si sa aduca slava Facatorului sau, era manios pe buna dreptate pentru ingratitudinea lui si a zis: "Nebunule! Chiar in noaptea aceasta ti se va cere inapoi sufletul; si lucrurile pe care le-ai pregatit, ale cui vor fi? Tot asa este si cu cel care isi aduna comori pentru el si nu se imbogateste fata de Dumnezeu." Aici avem zugravit modul in care Dumnezeul cel infinit apreciaza valoarea omului. O avere de proportii sau bogatia in orice masura nu poate asigura favoarea lui Dumnezeu. Toate aceste daruri marinimoase si binecuvantari vin de la El, pentru a pune la proba, a dovedi si dezvolta caracterul omului.
18:25 Oamenii pot avea averi nenumarate; cu toate acestea, daca nu sunt bogati fata de Dumnezeu, daca nu au deloc interesul de a dobandi comoara cereasca si intelepciunea divina, sunt considerati
18:26 nebuni de catre Creatorul lor, iar noi nu-i putem considera altfel decat o face Dumnezeu. Munca este o binecuvantare. Ne este imposibil sa ne bucuram de sanatate fara a munci. Ar trebui puse la lucru toate facultatile pentru a fi proportional dezvoltate si pentru ca barbatii si femeile sa poate avea mintea bine echilibrata. Daca tinerilor li s-ar fi dat o educatie solida in diferitele ramuri ale lucrului fizic, daca ar fi fost invatati si sa munceasca, si sa studieze stiintele, educatia lor le-ar fi adus un folos mult mai mare.
18:27 Solicitarea continua a creierului, in timp ce muschii sunt inactivi, duce la slabirea nervilor, iar studentii simt o dorinta aproape de nestapanit pentru schimbare si distractii incitante. Si cand li se da drumul, dupa ce au fost retinuti la studiu mai multe ore pe zi, sunt aproape salbatici. Multi n-au fost niciodata sub control in camin. Au fost lasati sa-si satisfaca inclinatiile si acum gandesc ca restrictia din timpul orelor de studiu este o incercare prea severa pentru ei. Si neavand nimic de facut dupa orele de studiu, Satana le sugereaza distractiile si glumele proaste pentru a-si mai descreti fruntile. Influenta pe care o au asupra altor studenti este demoralizatoare. Studentii care au beneficiat in camin de o invatatura religioasa si care sunt ignoranti in ce priveste viciile societatii devin adesea cei mai buni amici ai celor a caror minte a fost modelata dupa un tipar inferior si ale caror avantaje in sfera culturii intelectuale si pregatirii religioase au fost foarte limitate. Intrand in societatea acestora si respirand o atmosfera care nu este inaltatoare, ba chiar tinde sa coboare si sa degradeze standardul moral, ei se afla in primejdia de a se scufunda pana la acelasi nivel scazut al tovarasilor lor. Deliciul unei categorii numeroase de studenti este acela de a petrece in timpul lor liber. Si foarte multi dintre aceia care pleaca de acasa nevinovati si curati sunt corupti de tovarasiile pe care le au la scoala.
18:28 Am fost indrumata sa intreb: Trebuie oare sa sacrificam tot ceea ce este de valoare in tinerii nostri, pentru ca acestia sa poata obtine o educatie in scoli? Daca ar exista institutii agricole si manufacturi care sa fie cuplate cu scolile noastre si daca ar fi fost folositi invatatori competenti pentru educarea tineretului in diferitele ramuri de studiu si practica in lucru, incat acestia sa rezerve un timp anume din fiecare
18:29 zi cultivarii mintii si un alt timp muncii fizice, ar exista acum o categorie mai elevata de tineri care sa ajunga la stadiul de a actiona pentru a avea influenta in modelarea societatii. Multi tineri care ar absolvi asemenea institutii ar avea, la sfarsit, un caracter solid. Ar avea perseverenta, darzenie, curajul de a depasi obstacolele si asemenea principii, incat nu se vor lasa purtati de vreo influenta rea, oricat de raspandita ar fi. Ar fi trebuit sa existe profesoare experimentate care sa le invete pe tinerele domnisoare cum se pregatesc alimentele. Tinerele fete ar fi trebuit sa fie instruite sa confectioneze articole de imbracaminte, sa croiasca, sa faca si sa repare haine, fiind pregatite astfel pentru indatoririle practice ale vietii.
18:30 Pentru tineri, ar trebui sa existe institutii in care sa poata deprinde diferite meserii, care sa le solicite atat musculatura, cat si puterile mintii. Daca tinerii nu pot dobandi totusi decat o educatie unilaterala, care sa fie aceea care va aduce mai multe foloase? O cunoastere a stiintelor, cu toate dezavantajele in ce priveste sanatatea si viata, sau o instruire in lucru activ pentru viata practica? Raspundem fara ezitare: cea din urma. Daca una din cele doua ar trebui neglijata, studiul teoretic din carti sa fie neglijat.
18:31 Sunt foarte multe fete care s-au maritat si au familii, dar care practic nu stiu aproape nimic despre datoriile care ii revin unei sotii si mame. Ele pot citi si canta la un instrument muzical, insa nu pot gati. Nu pot face paine buna, care este esentiala pentru sanatatea familiei. Nu pot croi si coase vesminte, caci n-au invatat niciodata cum s-o faca. Ele au considerat ca aceste lucruri nu sunt importante, iar in casnicia lor sunt tot atat de dependente de persoane care sa faca aceste lucruri, cum sunt copilasii lor. Aceasta nestiinta de neiertat in ce priveste indatoririle esentiale ale vietii face ca foarte multe familii sa fie nefericite.
18:32 Impresia ca munca este degradanta pentru viata moderna a coborat in mormant mii de persoane care ar fi putut trai. Cei care nu fac decat munca fizica lucreaza adesea in exces, fara sa faca pauze pentru a se odihni; in acelasi fel, clasa intelectualilor suprasolicita creierul si sufera din lipsa acelei vigori sanatoase
18:33 pe care o aduce munca fizica. Daca intelectualii ar prelua o parte din povara celor care muncesc fizic si si-ar intari astfel musculatura, acestia ar putea munci mai putin si devota o parte din timpul lor cultivarii intelectuale si morale. Cei care au obiceiuri sedentare si literare ar trebui sa faca exercitiu fizic, chiar daca din perspectiva mijloacelor materiale nu sunt nevoiti sa munceasca. Sanatatea ar trebui sa fie un stimulent suficient pentru a-i determina sa combine munca intelectuala cu cea fizica.
18:34 Cultura morala, intelectuala si fizica ar trebui sa se imbine armonios, pentru ca rezultatul sa fie barbati si femei bine dezvoltati si echilibrati. Unii au calitatea de a depune mai mult efort intelectual decat altii, cata vreme altii iubesc si gasesc placere in munca fizica. Si unii, si altii ar trebui sa caute sa acopere deficientele, pentru a putea infatisa lui Dumnezeu intreaga lor fiinta, ca o jertfa vie, sfanta si placuta Lui - caci aceasta este slujirea normala care li se cere. Nu obiceiurile si practicile societatii moderne ar trebui sa le determine actiunile. Apostolul Pavel cel inspirat adauga: "Sa nu va conformati veacului acestuia, ci sa fiti transformati prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti intelege care este voia lui Dumnezeu, cea buna, placuta si desavarsita".
18:35 Mintea intelectualilor implineste o lucrare prea grea. Ei fac adesea o mare risipa in ce priveste puterile mintale; in acelasi timp, exista o alta categorie, pentru care cel mai inalt tel in viata este munca fizica. Acestia din urma nu-si pun mintea la lucru. Muschii lor sunt bine intretinuti, in timp ce creierul este jefuit de taria intelectuala; tot asa mintea intelectualilor este activa, in timp ce corpurile lor sunt jefuite de tarie si vigoare din pricina neglijarii exersarii muschilor. Cei care sunt multumiti sa-si inchine vietile muncii fizice si sa-i lase pe altii sa gandeasca pentru ei, in timp ce ei doar implinesc ceea ce au gandit altii, vor avea tarie musculara, dar intelect slab. Influenta lor in bine este mica in comparatie cu ceea ce ar fi putut fi daca si-ar folosi mintea in aceeasi masura cu muschii. Cei ce fac parte din aceasta categorie se prabusesc mai usor daca sunt atacati de boala, pentru ca organismul lor este intarit sa se impotriveasca bolii prin forta electrica a creierului.
18:36 Barbatii care se bucura de putere fizica ar trebui sa se educe pe ei insisi si sa gandeasca in aceeasi masura in care si actioneaza si sa nu astepte ca altii sa cugete in locul lor. Multi accepta eroarea larg raspandita de a considera ca munca este degradanta. De aceea isi doresc tinerii mult sa-si faca o educatie pentru a deveni invatatori, functionari, negustori, avocati si sa ocupe aproape orice pozitie care nu cere munca fizica. Tinerele privesc treburile casnice ca fiind injositoare. Si chiar daca exercitiul fizic ce se cere pentru implinirea lucrului din gospodarie, daca nu este prea sever, este menit sa asigure sanatatea, ele totusi vor cauta o educatie care sa le permita sa devina invatatoare sau functionare sau vor invata o meserie care le va retine intre patru pereti, pentru o munca sedentara. Bujorii sanatatii se ofilesc din obraji, iar boala se strange in jurul lor, pentru sa sunt jefuite de miscarea fizica si obiceiurile lor sunt in general stricate. Si toate acestea pentru ca asa e la moda! Ele se bucura pentru o viata delicata, care inseamna slabiciune si degenerare.
18:37 Adevarat, exista o scuza pentru faptul ca tinerele femei nu aleg lucrul casnic ca ocupatie, deoarece aceia care angajeaza fete la bucatarie le trateaza in general ca pe niste roabe. Adesea, ei nu le respecta si se poarta cu ele ca si cum nu ar fi vrednice sa fie membre ale acelor familii. Ei nu le acorda privilegiile pe care le ofera croitoresei, copistului sau profesorului de muzica. Dar nu poate exista o ocupatie mai importanta decat aceea a treburilor casnice. Este nevoie de inteligenta si experienta pentru a gati bine si a pune pe masa o hrana sanatoasa, intr-un mod imbietor. Cea care pregateste alimentele care vor intra in stomacul nostru, pentru a fi transformate in sange care sa hraneasca organismul, ocupa o pozitie dintre cele mai importate si mai inalte. Pozitia copistului, croitoresei sau profesorului de muzica nu poate egala in importanta pe cea a bucataresei.
18:38 Cele spuse pana acum reprezinta o declaratie despre ceea ce s-ar fi putut realiza printr-un sistem educational corect. Timpul este prea scurt deja pentru a ajunge la rezultatele care ar fi putut fi atinse in generatiile de pana acum; insa putem face mult chiar si in aceste ultime zile pentru a remedia relele care exista in educatia tineretului. Si pentru ca
18:39 timpul este scurt, ar trebui sa fim constiinciosi si sa lucram zelosi pentru a oferi tineretului acea educatie care este reprezentativa pentru credinta noastra. Suntem reformatori. Dorim ca fiii si fiicele noastre sa studieze in asa fel, incat sa traga cele mai mari foloase. Pentru a face aceasta, ar trebui sa li se ofere ocupatii prin care sa-si puna muschii la lucru. Munca fizica zilnica si sistematica ar trebui sa constituie o parte din educatia tineretului chiar si in acest timp din urma. Se poate castiga mult acum prin imbinarea lucrului cu invatatura. Urmand acest plan, studentii vor dobandi o elasticitate spirituala si o gandire limpede si vor fi capabili sa efectueze mai multa munca intelectuala intr-un timp dat decat ar putea-o face numai prin studiu. Si vor putea parasi scolile cu sanatatea nevatamata si cu taria si curajul de a persevera in orice pozitie in care i-ar putea duce providenta lui Dumnezeu.
18:40 Pentru ca timpul este scurt, ar trebui sa lucram cu sarguinta si cu de doua ori mai multa energie. S-ar putea ca fiii si fiicele noastre sa nu intre vreodata la colegiu, dar pot obtine o educatie in acele ramuri esentiale, care vor cultiva mintea si vor pune in miscare fortele ei. Foarte multi tineri care au urmat cursurile unui colegiu nu au obtinut acea adevarata educatie din care sa poata trage foloase practice. Pot avea renumele unora cu educatie universitara; in realitate insa, ei nu sunt decat niste ignoranti educati.
18:41 Exista multi tineri ale caror servicii ar putea fi acceptate de Dumnezeu, daca I s-ar consacra fara rezerve. Daca ar vrea sa-si foloseasca in slujba lui Dumnezeu acele puteri ale mintii pe care le folosesc insa pentru propria lor placere si pentru dobandirea de averi, ar deveni lucratori seriosi, perseverenti, plini de succes in via Domnului. Multi dintre tinerii nostri ar trebui sa-si indrepte atentia catre studiul Scripturilor, pentru ca Dumnezeu sa-i poata folosi in cauza Sa. Ei insa nu capata tot atata cunostinta despre cele duhovnicesti cata dobandesc despre lucrurile vremelnice; din acest motiv, ei nu reusesc sa faca lucrarea lui Dumnezeu, pe care ar putea-o implini intr-un mod multumitor. Nu exista decat putini dintre aceia care sa-i avertizeze pe pacatosi si sa castige suflete la Hristos, cand ar trebui sa fie multi. Tinerii nostri sunt in general intelepti in lucruri lumesti, insa
18:42 nu cunosc lucrurile ce privesc Imparatia lui Dumnezeu. Ei si-ar putea intoarce mintea pe un fagas divin, ceresc, umbland in lumina, trecand de la un grad de lumina si putere la altul, pana cand i-ar putea intoarce pe cei pacatosi la Hristos si indruma pe cei necredinciosi si pe cei deznadajduiti pe cararea luminoasa care duce catre cer. Iar cand razboiul se va sfarsi, ei ar putea fi chemati sa intre in bucuria Domnului lor.
18:43 Tinerii nu ar trebui sa inceapa sa explice Scripturile si sa tina prelegeri despre profetii atata timp cat nu cunosc bine adevarurile importante ale Bibliei, pe care incearca sa le explice altora. S-ar putea ca ei sa nu fi facut cunostinta cu ramurile obisnuite ale educatiei si, din acest motiv, sa nu reuseasca sa faca tot acel bine pe care l-ar putea infaptui daca ar fi beneficiat de avantajele unei scoli bune. Nestiinta nu va spori umilinta sau spiritualitatea nici unuia dintre cei ce marturisesc ca sunt urmasi ai lui Hristos. Adevarurile Cuvantului divin pot fi cel mai bine intelese de catre aceia care Ii slujesc in cunostinta de cauza. Marele obiectiv al educatiei este acela de a ne face capabili sa folosim in asa fel puterile pe care ni le-a dat Dumnezeu, incat religia Bibliei sa fie reprezentata cat mai bine posibil si sa inalte slava lui Dumnezeu.
18:44 Ii suntem recunoscatori Celui care ne-a adus la existenta pentru toate talentele pe care ni le-a incredintat; si este o datorie pe care o avem fata de Creatorul nostru de a cultiva si imbunatati talentele pe care le-a pus in mainile noastre. Educatia va disciplina mintea si va mari puterile dirijandu-le inteligent, ca sa putem fi de folos pentru inaintarea slavei lui Dumnezeu. Avem nevoie de o scoala in care cei care abia intra in lucrare sa poata fi invatati cel putin ramurile comune ale educatiei si in care sa poata deprinde cat mai bine adevarurile prezente ale Cuvantului lui Dumnezeu. In plus, la aceste scoli ar trebui tinute cursuri legate de profetii. Cei ce au in mod real calitati pentru care Dumnezeu ii va primi sa lucreze in via Sa vor avea foarte mult de castigat din numai cateva luni de instruire la o asemenea scoala.