Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Marturii pentru comunitate vol.3

Marturii pentru comunitate vol.3, 17


17:1 Importanta educatiei in camin

17:2 Am intrebat daca nu cumva ar putea fi oprit acest val de nenorocire si daca nu s-ar putea face ceva pentru a salva tineretul din aceasta generatie de la ruina care ii ameninta. Mi s-a aratat ca o mare cauza a deplorabilei stari de lucruri din prezent este ca parintii nu simt ca au obligatia de a-si creste copiii conform legilor care guverneaza organismul. Mamele isi iubesc copiii cu o dragoste idolatra si le satisfac poftele, cand stiu ca aceasta le va zdruncina sanatatea si vor aduce astfel asupra lor boala si nefericirea. Aceasta bunatate plina de cruzime se manifesta intr-o mare masura la generatia de acum. Dorintele copiilor sunt implinite cu pretul sanatatii si starii de fericire, pentru ca mamei ii este mai usor, pe moment, sa ii potoleasca decat sa retina lucrul pentru care acestia fac galagie.

17:3 Mamele sadesc astfel samanta care se va ridica si va aduce roade. Copiii nu sunt educati sa-si infraneze poftele si sa-si restranga dorintele. Si devin egoisti, pretentiosi, neascultatori, nerecunoscatori si nesfinti. Mamele care infaptuiesc aceasta lucrare vor culege cu amaraciune roadele iesite din samanta pe care au sadit-o. Ele au pacatuit impotriva Cerului si impotriva copiilor lor, iar Dumnezeu le va considera raspunzatoare.

17:4 Daca in urma cu generatii educatia ar fi fost desfasurata dupa un plan cu totul diferit, tinerii generatiei actuale nu ar fi atat de stricati si nefolositori. Directorii si invatatorii din scoli ar fi trebuit sa fie aceia care inteleg fiziologia si care au interesul nu numai de a-i invata pe

17:5 tineri stiintele, ci si cum sa-si pastreze sanatatea, astfel incat sa-si poata folosi cunostintele cu cea mai mare eficienta dupa ce le vor fi obtinut. Langa scoli ar fi trebuit sa fie alaturate intreprinderi care sa sprijine diferite ramuri de activitate, pentru ca studentii sa aiba de lucru si sa beneficieze de exercitiul fizic necesar in afara orelor de curs.

17:6 Folosirea la lucru a studentilor si destinderea acestora ar fi trebuit adaptate conform legilor care guverneaza organismul omenesc si concepute astfel, incat sa le asigure un nivel sanatos al tuturor puterilor corpului si mintii. Apoi, ar fi putut fi obtinuta cunoasterea practica intr-o meserie in acelasi timp in care se castiga o educatie literara. In scoala, studentilor ar trebui sa li se stimuleze perceptia morala, pentru a vedea si simti ca societatea are pretentii de la ei si ca ar trebui sa vietuiasca in ascultare fata de legile firii pentru a putea fi, prin existenta si influenta lor, prin invatatura si exemplu, un avantaj si o binecuvantare pentru societate. Ar trebui sa li se intipareasca tinerilor faptul ca toti au o influenta care da roade continuu in societate, fie spre progres si rafinament, fie spre ceea ce degradeaza si injoseste. Primul studiu al tinerilor ar trebui sa fie acela de a se cunoaste pe ei insisi si cum sa-si pastreze trupurile sanatoase.

17:7 Multi parinti isi tin copiii la scoala aproape tot anul. Acesti copii se supun mecanic rutinei de studiu, insa nu retin ceea ce invata. Multi dintre acesti studenti fara intrerupere par a fi lipsiti de viata intelectuala. Monotonia studiului neincetat le oboseste mintea si nu sunt decat foarte putin interesati de lectiile lor; iar pentru multi, folosirea cartilor devine dureroasa. Ei nu au o dragoste interioara pentru cugetare si o ambitie de a dobandi cunostinte. Ei nu cultiva in ei insisi obiceiul de a medita si de a cerceta.

17:8 Copiii au mare nevoie de o educatie corecta pentru a putea fi de folos in aceasta lume. Insa orice efort care inalta cultura intelectuala mai presus de educatia morala este dirijat gresit. Instruirea, cultivarea si rafinarea tineretului si copiilor ar trebui sa fie povara principala atat a parintilor, cat si a invatatorilor. Cugetatori profunzi si ganditori cu o logica ascutita sunt putini pentru ca

17:9 influente gresite au stopat dezvoltarea intelectului. Presupunerea unor parinti si invatatori ca studiul neincetat ar intari intelectul s-a dovedit eronata; caci in multe cazuri a avut un efect contrar.

17:10 In educatia timpurie a copiilor, multi parinti si invatatori nu reusesc sa inteleaga faptul ca cea mai mare atentie trebuie acordata constitutiei fizice pentru asigurarea unei stari sanatoase a trupului si creierului. Exista obiceiul de a-i incuraja pe copii sa urmeze cursurile scolare cand sunt abia niste copilasi care au nevoie de ingrijirea mamei. Cand au o varsta frageda, sunt adesea inghesuiti in sali de clasa prost ventilate, unde stau in pozitii gresite, in banci rau construite, iar ca rezultat, structura nedezvoltata si fragila a unora este deformata.

17:11 Este foarte probabil ca inclinatiile si obiceiurile din tinerete sa se manifeste la maturitate. Poti indoi un copacel aproape in ce chip doresti, iar daca acesta ramane si creste asa cum l-ai indoit, va fi un copac deformat si va arata mereu raul si vatamarea pe care a primit-o din mainile tale. Poti incerca, dupa mai multi ani de crestere, sa indrepti copacul, insa toate eforturile tale se vor dovedi inutile. Va fi mereu un copac stramb. Asa stau lucrurile si cu mintea tinerilor. Ei pot fi educati in directia cea buna sau in cea gresita, iar in vietile lor viitoare vor urma calea pentru care au fost indrumati in tinerete. Obiceiurile formate in tinerete vor creste o data cu omul, vor capata putere pe masura ce omul capata putere si vor fi in general aceleasi si in viata de mai tarziu, numai ca vor fi din ce in ce mai tari.

17:12 Traim intr-un veac in care aproape totul este superficial. Nu exista decat o slaba stabilitate si tarie de caracter, pentru ca pregatirea si educatia tinerilor sunt superficiale inca din leagan. Caracterele lor sunt cladite pe nisipuri miscatoare. Tagaduirea de sine si autocontrolul nu au fost modelate in caracterele lor. Au fost rasfatati si li s-au ingaduit toate, pana cand au fost distrusi pentru viata practica. Iubirea de placeri stapaneste mintea si copiii sunt tolerati si rasfatati spre ruina lor.

17:13 Copiii ar trebui pregatiti si educati in asa fel, incat sa se astepte la ispite si sa calculeze cum sa dea piept cu dificultatile si primejdiile. Ar trebui sa fie invatati sa aiba stapanire de sine si sa biruie cu noblete dificultatile; si daca nu se avanta de bunavoie in mijlocul pericolului si nu se aseaza in mod gratuit in calea ispitei, daca se feresc de influentele rele si de compania vicioasa si sunt apoi nevoiti sa fie in mod inevitabil intr-o companie primejdioasa, vor avea taria de caracter sa ia pozitie in favoarea a ceea ce este drept si sa nu se indeparteze de la principii, iesind prin taria lui Dumnezeu, cu profilul moral neintinat. Daca tinerii care au fost educati cum se cuvine isi pun increderea in Dumnezeu, puterile lor morale vor face fata si celui mai puternic test.

17:14 Insa putini parinti realizeaza ca fiii si fiicele lor sunt ceea ce exemplul si disciplina lor i-au facut si ca sunt raspunzatori pentru genul de caractere pe care le dobandesc copiii lor. Daca inimile parintilor crestini ar fi supuse vointei lui Hristos, ei ar asculta porunca Invatatorului ceresc: "Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra." Daca aceia care marturisesc ca sunt urmasi ai lui Hristos ar face pur si simplu aceasta, ar da exemple nu numai copiilor lor, ci si lumii necredincioase, exemple care ar reprezenta corect religia Bibliei.

17:15 Daca parintii crestini ar trai in ascultare de cerintele Invatatorului divin, ar pastra simplitatea in modul in care mananca si se imbraca si ar trai mai mult dupa legile care guverneaza organismul uman. Ei nu ar mai acorda atunci atat de mult timp vietii artificiale, facandu-si griji si poveri pe care Hristos nu le-a pus asupra lor, dar pe care i-a indemnat cu hotarare sa le evite. Daca Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Sa ar fi primele si cele mai importante considerente ale parintilor, nu s-ar pierde decat foarte putin timp pretios pentru inutila impodobire exterioara, in vreme ce mintea copiilor lor este aproape complet neglijata. Timpul pretios inchinat de multi parinti imbracarii copiilor lor in scopul etalarii ostentative pentru momentele lor de distractie ar fi mai bine folosit, cu mult mai bine, pentru cultivarea propriilor minti ca sa poata fi competenti in

17:16 instruirea corecta a copiilor lor. Nu este esential pentru mantuirea sau fericirea acestor parinti ca sa foloseasca pretiosul timp de proba pe care li l-a oferit Dumnezeu pentru a se imbraca, a merge in vizite si a barfi.

17:17 Multi parinti declara ca au atat de multe de facut, incat nu le mai ramane deloc timp pentru instruirea lor, pentru a-si educa fiii si fiicele pentru viata practica sau a-i invata cum pot deveni mielusei in turma Domnului Hristos. Parintii nu-si vor da seama pana in ziua socotelii finale de valoarea aproape infinita a timpului petrecut intr-un mod gresit, iar in acea zi cazurile tuturor vor fi hotarate si faptele intregii vieti vor fi desfasurate inaintea noastra in prezenta lui Dumnezeu, a Mielului si a tuturor sfintilor ingeri. Foarte multi vor vedea atunci ca drumul gresit pe care au apucat a hotarat destinul copiilor lor. Nu numai ca n-au reusit sa se asigure ca vor avea parte de cuvintele de lauda de la Imparatul slavei, "bine, rob bun si credincios, intra in bucuria Domnului tau", dar aud chiar sentinta ingrozitoare pronuntata asupra copiilor lor: "Departati-va!" Aceasta ii desparte pe copiii lor pentru totdeauna de bucuriile si stralucirile Cerului si de Hristos. Ei insisi primesc hotararea: Departeaza-te, "rob rau si lenes". Isus nu va spune niciodata "bine" celor care nu si-au castigat dreptul la acest "bine" prin vietile lor de credinciosie, de tagaduire de sine si de jertfire de sine pentru a face bine altora si a raspandi slava Sa. Cei care traiesc in primul rand pentru propria lor placere, in loc sa faca bine altora, vor avea parte de o pierdere infinita.

17:18 Daca parintii ar putea fi constientizati de raspunderea infricosatoare care apasa asupra lor in lucrarea de educare a copiilor lor, o mai mare parte din timpul lor ar fi inchinat rugaciunii si mai putin etalarii inutile. Ei ar medita, ar studia si s-ar ruga cu seriozitate lui Dumnezeu pentru intelepciune si ajutor divin ca sa-si educe in asa fel copiii, incat acestia sa capete caractere pe care Dumnezeu le va aproba. Nelinistea lor nu ar fi aceea de a sti cum sa-si educe copiii, incat acestia sa fie laudati si onorati de catre lume, ci cum sa-i educe pentru a-si forma caractere frumoase, incuviintate de Dumnezeu.

17:19 Este nevoie de mult studiu si rugaciune serioasa pentru intelepciune cereasca, pentru a sti cum sa ne comportam cu mintea celor tineri; caci foarte mult depinde apoi de fagasul pe care parintii calauzesc mintea si vointa copiilor lor. A inclina mintea lor in directia cea buna si la timpul potrivit este o lucrare extrem de importanta; caci destinul lor vesnic poate depinde de hotararile luate intr-un anumit moment critic. Cat de important este deci ca mintea parintilor sa fie cat mai libera cu putinta, lipsita de grija impovaratoare si obositoare pentru lucrurile vremelnice, libera pentru a putea gandi si actiona cu atentie calma, cu intelepciune si iubire si sa faca din salvarea sufletelor copiilor lor, primul si cel mai inalt considerent! Marele obiectiv pe care parintii ar trebui sa caute sa-l atinga pentru dragii lor copii ar trebui sa fie impodobirea interioara. Parintii nu-si pot ingadui sa le permita vizitatorilor si strainilor sa le pretinda atentia si, jefuindu-i de timp, care este marele capital al vietii, sa-i puna in imposibilitatea de a oferi zilnic copiilor lor acea instruire rabdatoare pe care trebuie s-o aiba pentru a da o indrumare corecta mintii lor in dezvoltare.

17:20 Aceasta viata este prea scurta pentru a fi irosita in distractii frivole si prostesti, prin vizite fara sens, prin imbracaminte etalata ostentativ sau prin amuzament incitant. Nu ne putem permite sa risipim timpul, pe care Dumnezeu ni l-a dat pentru a-i binecuvanta pe altii si pentru a ne strange o comoara in cer. Nu avem niciodata prea mult timp pentru a ne rezolva indatoririle. Ar trebui sa alocam timp cultivarii propriilor noastre inimi si minti pentru a putea fi calificati pentru lucrarea vietii noastre. Neglijand aceste datorii esentiale si conformandu-ne obiceiurilor si uzantelor societatii moderne, ne facem noua insine si copiilor nostri o mare nedreptate.

17:21 Mamele care au de educat minti tinere si caractere de modelat pentru copiii lor nu ar trebui sa caute distractiile incitante ale lumii pentru a fi voioase si fericite. Ele au de facut in viata o lucrare importanta si nici ele, nici cei ai lor nu-si pot permite sa petreaca timpul intr-un mod din care nu au nimic de castigat. Timpul este unul din talantii importanti pe care Dumnezeu ni i-a incredintat si pentru care ne va chema sa dam socoteala. Irosirea timpului inseamna irosirea intelectului.

17:22 Puterile mintii pot fi cultivate intr-un inalt grad. Este de datoria mamelor sa isi cultive mintea si sa-si pastreze inimile curate. Ele ar trebui sa profite de orice mijloc pe care-l au la indemana pentru progresul lor intelectual si moral, pentru a fi calificate sa cultive mintea copiilor lor. Unele dintre acestea care isi nutresc inclinatia de a fi in compania altora se vor simti curand nelinistite daca nu fac sau nu primesc vizite. Asemenea persoane nu au puterea de a se adapta imprejurarilor. Indatoririle necesare, sfinte, de familie li se par banale si neinteresante. Nu au deloc iubire pentru cercetarea de sine sau autodisciplina. Mintea doreste cu nesat scenele variate, incitante ale vietii lumesti; copiii sunt neglijati pentru satisfacerea inclinatiilor; iar ingerul raportor scrie: "robi nefolositori". Dumnezeu doreste ca mintea noastra sa nu fie lipsita de un tel, ci sa faca binele in aceasta viata.

17:23 Daca parintii ar vrea sa simta ca educarea copiilor lor pentru a fi folositori in aceasta viata este o indatorire solemna, pe care Dumnezeu o cere de la ei; daca ar vrea sa impodobeasca templul interior al sufletelor fiilor si fiicelor lor pentru viata vesnica, am vedea o mare schimbare in bine in societate. Atunci nu s-ar mai manifesta o indiferenta atat de mare fata de evlavia practica si nu ar mai fi atat de dificil sa trezesti la viata sensibilitatea morala a copiilor, pentru a intelege cerintele pe care le are Dumnezeu fata de ei. Parintii devin insa din ce in ce mai nepasatori in educarea copiilor lor in ramurile folositoare. Multi parinti le ingaduie copiilor sa-si formeze obiceiuri gresite si sa-si urmeze propriile inclinatii si nu reusesc sa imprime in mintea lor primejdia de a face acest lucru si necesitatea de a fi inrauriti de principii.

17:24 Copiii incep adesea cu entuziasm o mica lucrare, dar, devenind incurcati sau obositi de aceasta, doresc o schimbare si se apuca de ceva nou. In acest fel, ei pot trece prin mai multe lucruri, se pot lovi de o mica descurajare si pot renunta la ele; si asa, trec de la un lucru la altul, fara a duce nimic pana la capat. Parintii nu ar trebui sa ingaduie ca iubirea de schimbare sa puna stapanire pe copiii lor. Ei nu ar trebui sa fie

17:25 prinsi intr-atat de mult cu alte lucruri, incat sa nu mai aiba timp sa disciplineze cu rabdare mintea aflata in dezvoltare. Cateva cuvinte de incurajare sau o mana de ajutor la momentul potrivit ii pot calauzi si trece peste necazul si descurajarea lor, iar satisfactia pe care o vor avea, vazand ca lucrul pe care si l-au propus a fost indeplinit, ii va stimula la eforturi mai mari.

17:26 Multi copii, din lipsa cuvintelor de incurajare si ceva ajutor in eforturile lor, devin descurajati si trec de la un lucru la altul. Si poarta cu ei acest trist defect pana la maturitate. Ei nu reusesc sa aiba succes in nimic din ceea ce se apuca sa faca, pentru ca nu au fost invatati sa persevereze cand sunt confruntati cu imprejurari descurajante. Astfel, intreaga viata a multora se dovedeste un esec total, pentru ca nu au avut o disciplina corecta cand au fost tineri. Educatia primita in copilarie si tinerete influenteaza intreaga viata matura, iar viata lor religioasa poarta acelasi semn.